Placa funerară a celui mai popular primar al Sibiului până la Klaus Iohannis a fost găsită în locul mormântului baronului von Brukenthal

Descoperiri inedite au avut loc recent în Biserica evanghelică din Sibiu: a fost găsită placa funerară a primarului oraşului din anii 1500 în locul unde se credea că e mormântul baronului Samuel von Brukenthal; dar şi pereţi ai vechii biserici romanice pe care a fost construită actuala clădire.

Înaintea lui Klaus Iohannis, care a condus oraşul Sibiu timp de patru mandate consecutive, din 2000 până în 2014, poate cel mai cunoscut edil al Sibiului a fost Mathias Armbruster. Acesta a condus oraşul în ani diferiţi, dar cumulat au fost 9 ani (1513; 1523-1525; 1527-1529; 1536-1538; 1541-1542). A fost şi comite al saşilor între 1536 şi 1538, iar în 1520 a participat la inaugurarea Catedralei gotice a oraşului. Recent, după 498 de ani, o echipă de arheologi au descoperit placa funerară a acestuia despre care istoricii credeau încă în secolul al XIX-lea că aceasta a dispărut.

Descoperirea arheologică de la Catedrala Evanghelică a avut loc la mijlocul lunii mai sub conducerea Danielei Marcu Istrate de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în colaborare cu o echipă de cercetători printre care şi Maria Ţiplic de la Institutul de Cercetare Socio-Umane Sibiu. Săpăturile arheologice au avut loc în contextul în care în biserica evanghelică au loc lucrări de restaurare şi renovare, fiind necesară înlocuirea pardoselei: proiectul de reabilitare a bisericii are valoarea de 21,9 milioane de lei şi urmează să se deruleze până în octombrie 2020.

DESCOPERIRI INEDITE

Curios este faptul că în decursul săpăturilor arheologice cercetătorii au descoperit, pe lângă placa funerară a lui Armbruster, mai multe lucruri, cum ar fi numeroase cripte din cărămidă, datând din sec. XVI-XVII. Printre acestea, arheologii au descoperit şi morminte mult mai vechi, din secolul al XII-lea, care ar aparţine întemeietorilor oraşului.

Inedită este şi descoperirea unui sistem modern de încălzire cu aer cald bine conservat din secolul al XIX-lea. „Nu cunoaştem un asemenea sistem la alte biserici. E o descoperire inedită, s-ar putea sa fie prima - reprezintă o inginerie inedită, un fel de centrală care producea în exterior acel aer cald. Aerul pătrundea prin două tuneluri”, a explicat Daniela Marcu.

Sistemul de încălzire cu aer cald, descoperit în Biserica Evanghelică din Sibiu

O serie de artefacte au mai ieşit la lumină: piese de port (catarame, ace de păr, fragmente de costum), piese de podoabă (inele), feronerie de construcţie (chei), fragmente ceramice. Ceramica găsită se presupune că e cea mai veche ceramică din Transilvania găsită până acum, datată din secolul al XIII-lea. Descoperirile sunt cel mai probabil din timpul primei invazii tătare din 1242. Aceste obiecte, potrivit echipe de cercetători urmează să fie expuse ulterior, după finalizarea proiectului.

De asemenea, acum se vede foarte clar că nivelul de călcare actual este mult mai înalt decât  nivelul iniţial al construirii bisericii, cu aproape 50 de cm. Iar arheologii au descoperit structurile vechii biserici romanice, pe care a fost ridicată actuala clădire a bisericii evanghelice. Arheologii care au lucrat la săpături spun că bazilica romanică reprezintă o construcţie neobişnuit de masivă, cu trei abside semicirculare. Construirea bisericii actuale a preluat o parte din structurile bisericii anterioare.

PLACA FUNERARĂ A PRIMARULUI SIBIULUI DIN ANII 1500, ÎN LOCUL MORMÂNTULUI BARONULUI VON BRUKENTHAL

Placa funerară a lui Mathis Armbruster, primar al Sibiului în anii 1500 FOTO Silvana Armat

Descoperirea plăcii comemorative a lui Mathias Armbruster rămâne însă cea mai surprinzătoare, mai ales pentru că nu se ştia că aceasta era aici. „În acest loc se credea că e mormântul baronului Samuel von Brukenthal”, ne-a spus Maria Ţiplic. Cercetătoarea ne-a mai spus că echipa de arheologi îşi doreşte acum să afle dacă şi mormântul acestuia este în regiunea unde a fost identificată placa funerară sau aceasta a fost mutată. În ceea ce-l priveşte pe Brukenthal, acesta a fost ultimul care a fost îngropat în această biserică, având şi permis de la Viena pentru aceasta. „Mormântul său ar trebui să fie în zona respectivă. Cel târziu până pe 15 iulie vom finaliza săpăturile şi vom şti sigur. Ne vom adânci numai să vedem acest lucru”, mai spune Ţiplic, precizând că zona respectivă, a transeptului exterior, a fost foarte puţin cercetată.

Cercetătoarea Maria Ţiplic, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu (dreapta) FOTO Silvana Armat

COLABORARE CU MUZEUL DIN SATU MARE

Curios este însă faptul că echipa de arheologi nu colaborează cu Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu. Aceasta a încheiat o colaborare cu un muzeu aflat la peste 300 de km depărtare.

Ideea este că pentru a putea demara lucrările din Biserica Evanghelică din Piaţa Huet a Sibiului, echipa de arheologi angajată a avut nevoie de un aviz din partea Ministerului Culturii. Eliberarea acestui aviz se face în condiţiile în care un astfel de şantier colaborează cu o instituţie muzeală care să preia eventualele materiale arheologice descoperite. Săpăturile la Biserica Evanghelică din Sibiu sunt efectuate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Pentru şantierul din biserică, reprezentanţii Muzeului Naţional Brukenthal n-au dorit să se implice, deoarece în echipa de arheologi nu a fost cooptat niciun membru al instituţiei. Aceştia ar fi cerut renegocierea protocolului de colaborare, însă nu ar fi primit niciun răspuns până la începerea lucrărilor.

De altfel, lucrările de descărcare arheologică sunt efectuate de aceeaşi echipă care, în 2005, a executat acelaşi tip de lucrări înaintea celor de modernizare în vederea anului cultural 2007, scrie publicaţia locală Turnul Sfatului.

FOTO Silvana Armat 

Astfel, pentru a obţine avizul care să le permită să purceadă la săpături, arheologii s-au înţeles cu Muzeul judeţean din Satu Mare, dar care a acceptat ca ulterior, printr-un act adiţional, obiectele de valoare să se întoarcă la Sibiu. „Ne-am putut înţelege cu reprezentanţii acestei instituţii ca, după finalizarea săpăturilor, materialul arheologic să se poată întoarce la Sibiu, în baza unui proces verbal de preluare în custodie. Şi atunci, materialul arheologic va rămâne la Sibiu, unde se va găsi un spaţiu expoziţional”. „Va fi ales, oricum, un spaţiu care să ofere siguranţă materialelor descoperite”, asigură arheologii.

„DESCOPERIREA SECOLULUI”: CEARTA DINTRE ISTORICI

Arheologul Zeno-Karl Pinter crede că aceasta poate fi considerată „descoperirea secolului”: „Această biserică e foarte importantă pentru Sibiu. Ea stă nu doar în centrul Sibiului, dar în centrul vieţii... sociale, culturale, arhitecturale. Biserica a constituit şi un teren pentru disputa dintre cercetătorii arheologi timp de 100 de ani, în special în ceea ce priveşte biserica veche romanica de sub actuala clădire. Este săpătura arheologică a secolului în oraşul Sibiu, cred eu”.

În anul 2005 au avut loc cercetări exterioare ale bisericii evanghelice care s-au concentrat pe cimitir. În anul 2015 arheologii au avut oportunitatea de a face cercetare în interior care i-au făcut să constate urme ale vechii bazilici romanice. Acest lucru i-a făcut să spere că într-o bună zi vor avansa lucrările pentru a dezlega misterele legate de aceasta. Săpăturile actuale sunt complicate, spun cei care participă la ele, din cauza spaţiului mic.