Udatul Ionilor de la Tălmăcel, tradiţie unică în România

Udatul
Ionilor de la Tălmăcel, tradiţie unică în România

Obiceuil din localitatea sibiană Tălmăcel are peste 100 de ani FOTO: Ramona Găină

Ionii şi Ioanele din localitatea sibiană Tălmăcel au fost luaţi pe sus şi udaţi în apa rece ca gheaţa a râului din localitate. Obiceiul are mai bine de 100 de ani şi este unic în ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

E dimineaţă devreme, frigul, chiar dacă nu-i din cel aspru, aprinde bujori în obrajii tinerilor care merg pe uliţele Tălmăcelului, aşteptând o sărbătoare de poveste, care atrage an de an în satul lor sute de spectatori, localnici şi turişti fascinaţi deopotrivă.

În curtea familiei Andreiu răsună voios învârtite iuţi din Mărginimea Sibiului în timp ce familia şi apropiaţii muncesc de zor pentru a împodobi aşa cum se cuvine calul pe care Ioan Andreiu, flăcăul de 20 de ani al familiei, va goni mândru pe uliţele satului. Calul este îmbrăcat în feţe de masă ţesute de mână, ”cele mai frumoase obiecte din casă, făcute cu tot sufletul, cu toată dragostea”, cu şiraguri de beteală iar pe frunte poartă o sorcovă mare, împodobită. Pe spate, calul are neapărat o păpuşă mare, frumoasă, pentru ca feciorul să fie vesel, să ”zburde” cu drag.

”Pe cal punem zestrea băiatului şi a fetei care e lucrată de mamele harnice, care nu se lasă nici acum, deşi trăim într-un timp foarte stresant. Punem în primul rând chindeaua roşie, de la mame, bunici, după aceea faţă de masă care e ţesută la război, apoi o lansetă de tineret făcută din macrame, păpuşi frumoase care sunt pentru ca flăcăii să fie zbrudalnici şi un căpeţan împodobit frumos care are în faţă sorcovă şi busuioc care aduce noroc la tineri”, spune Elena Ciorogariu, una dintre femeile care participă la împodobit.

Zurgălăi la picioare, grâu, usturoi şi tămâie la şerpar

În timp de afară se împodobeşte calul, în casă flăcăul este îmbrăcat în costumul popular vechi, moştenit de la bunici. Pe rând, îmbracă cu grijă pantalonii de postav, fusta, cămaşa, vesta de piele şi, deasupra, bertele, un fel de eşarfe tricolore cusute cu motive tradiţionale.

La brâu, în şerpar, se pun 3 boabe de tămâie, 3 boabe de grâu şi un căţel de usturoi, să-l ferească de deochi. Nu lipsesc zurgălăii prinşi la picioare, legaţi între ei tot cu tricolor, şi nici căciula atent împodobită. Înainte de a ieşi pe uşă, primeşte şi plosca umplută cu rachiu tare, de casă, şi decorată cu nelipsitul tricolor, ploscă pe care doar Ionii au dreptul să o poarte.

”Port cu mândrie costumul naţional pentru că este din moşi-strămoşi şi vrem să ducem cât mai departe această tradiţie”, spune tânărul, vizibil emoţionat.

Udaţi în râul rece ca gheaţa

După ce împodobesc caii, flăcăii aleargă călare pe uliţele satului, urmăriţi de privirile admirative a sute de oameni. În alte gospodării, se împodobesc care alegorice, cel mare, tras de boi, pe care sunt duşi flăcăii pănă la râul din centrul localităţii, şi cel mic, tras de măgăruşi şi însoţit de copii mici, veseli, îmbrăcaţi în splendide costume populare.

Alaiul colindă satul şi se opreşte la râul Tălmăcel, unde Ionii tineri, înveşmântaţi tradiţional, se aşează de-o parte şi de alta a treptelor care coboară până la apa rece ca gheaţa. Cântă şi flăcăii, şi instrumentiştii din alai, iar Ionii şi Ioanele sunt luaţi pe rând pe sus de ceata de flăcăi şi băgaţi cu picioarele în apa îngheţată. Primii sunt, conform tradiţiei, preotul şi primarul, indiferent dacă se numesc Ion sau nu. 

După ce au fost udaţi, Ionii sunt cinstiţi din câte o plosca plină cu rachiu tare şi împodobită cu tricolor. „A fost foarte bine, apa nu e rece, sentimentul e foarte frumos, mă bucur că se păstrează tradiţia”, spune Ionela Paula Bergosa, în vârstă de 15 ani.

Ioan Andreiu, tânărul plecat cu câteva ore în urmă de acasă pe un cal falnic, împodobit, e printre ultimii Ioni ”udaţi” anul acesta. „A fost frumos, apa e rece şi nu prea iar sentimentul e foarte plăcut”, spune Ioan Andreiu.

Semnificaţia obiceiului vechi de peste 100 de ani

În localitatea Tălmăcel, din cei 1.270 de locuitori aproximativ 200 poartă numele de Ion, Ioana sau derivatele lor. Cel mai vârstnic Ion are 86 de ani iar cel mai tânăr, doar 5 luni. Obiceiul Udatului Ionilor se respectă cu sfinţenie la Tălmăcel de mai bine de 100 de ani.

”Aici, în 6 decembrie se adună cetele de feciori. Se pregătesc, fac repetiţii pentru colinzi iar în 7 ianuarie are loc acest eveniment, Udatul Ionilor, care durează de mai mult de 100 de ani. Semnificaţia e legată un pic şi de Bobotează, ştim cu toţii că de Bobotează se sfinţesc apele.

Apariţia cailor este de pe vremea imperiului austro-ungar, în decembrie 1918 câţiva cetăţeni din satul Tălmăcel au participat la Unire, au venit de la Alba Iulia până la Tălmaciu cu trenul iar acolo s-au dus şi i-au aşteptat cu caii. Pentru că n-au putut să sărbătoarească acest eveniment al Unirii, fiind post, au amânat acest eveniment până în data de 7 ianuarie şi l-au cuplat cu Udatul Ionilor, de aceea au apărut şi caii. Carul cu boi este un car alegoric care a apsărut între timp, acolo merg cetele”, spune Constantin Barbu, primarul oraşului Tălmaciu de care ţine şi localitatea Tălmăcel.

Acesta păstrează şi acum o amintire din anii copilăriei, când se era trimis să se spele în apa îngheţată, pentru a se purifica. ”De Bobotează ştiu că părinţii mă trimiteau la râu, dezbrăcat, fără nimic pe mine, doar cu un cearceaf, şi mă udam pentru a mă purifica. Apa este un element de purificarea noastră, spirituală”, adaugă primarul Constantin Barbu.

    

Mai puteţi citi:

 

Cetele de juni de la Mărginimea Sibiului. La Sadu, a fost încinsă prima sârbă şi au început pregătirile pentru sărbători

VIDEO Obiceiuiri de Revelion în Mărginimea Sibiului: arderea anului vechi şi calendarul de ceapă

FOTO „All inclusive“ în curtea bunicii din Mărginimea Sibiului


 

În Mărginimea Sibiului, în localitatea Tălmăcel există un obicei vechi de peste 100 de ani, unic în ţară: udatul Ionilor. De acest obicei nu scapă nici preotul satului, şi nici primarul, chiar dacă nu îi cheamă Ion  FOTO: Ramona Găină

Imagini din aceeasi galerie
  • În Mărginimea Sibiului, în localitatea Tălmăcel există un obicei vechi de peste 100 de ani, unic în ţară: udatul Ionilor. De acest obicei nu scapă nici preotul satului, şi nici primarul, chiar dacă nu îi cheamă Ion  FOTO: Ramona Găină
  • Hainele cu care va fi îmbrăcat un Ion FOTO: Ramona Găină
  • Gătitul unei Ioane FOTO: Ramona Găină
  • Gătitul unui Ion FOTO: Ramona Găină
  • Ioan Andreiu, flăcăul gătit în straie de sărbătoare FOTO: Ramona Găină
  • Pregătirea calului FOTO: Ramona Găină
  • Pregătirea calului FOTO: Ramona Găină
  • Pregătirea calului FOTO: Ramona Găină
  • Pregătirea calului FOTO: Ramona Găină
  • Pregătirea calului FOTO: Ramona Găină
  • Pregătirea calului FOTO: Ramona Găină
  • Gata de ducă  FOTO: Ramona Găină
  • Gata de ducă  FOTO: Ramona Găină
  • Tradiţia Udatului Ionilor, în toată splendoarea ei  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Primarul din Tălmăcel, Constantin Barbu  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • În Mărginimea Sibiului, în localitatea Tălmăcel există un obicei vechi 
de peste 100 de ani, unic în ţară: udatul Ionilor. De acest obicei nu 
scapă nici preotul satului, şi nici primarul, chiar dacă nu îi cheamă 
Ion  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
  • Udatul Ionilor din Tălmăcel, un obicei de peste 100 de ani  FOTO: Ramona Găină
Distribuie imaginea
citeste totul despre: