Scrisorile dintre Octavian Goga şi Ady Endre, păstrate în Casa Memorială a unuia dintre cei mai mari poeţi naţionali ai Ungariei, aflată în Satu Mare

Personalitate proeminentă a culturii maghiare,  considerat unul dintre cei mai mari poeţi ai secolului XX din ţara vecină, Ady Endre s-a născut în anul 1877, în localitatea denumită odinioară Micenţiu şi care azi poartă numele de Ady Endre. Aici a fost amenajată Casa Memorială a poetului, locul unde găsim documente, fotografii  precum şi scrisori adresate către un bun prietan de-al său, poetul şi omul politic Octavian Goga.

Casa natală a poetului Ady Endre este amplasată la 5 km de comuna Căuaş, judeţul Satu Mare,în localitatea Ady Endre (Mecenţiu). Complexul muzeal este compusă din două case dispuse în dreapta şi stânga monumentului poetului: casa veche, în care s-a născut poetul, şi casa nouă folosită de familie din perioada interbelică.

Născut în anul 1877, Ady Endre a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi maghiari ai secolului al XX-lea. În anul 1957, datorită intervenţiei pictorului Aurel Popp, în urma unei restaurări, casa natală a poetului a fost transformată în muzeu.

Cândva ambele clădiri au fost în proprietatea familiei Ady. Casa natală a lui Ady Endre este clădirea mai mică ca dimensiune, acoperită cu trestie, formată din trei încăperi. Faţada spre stradă a clădirii este ornamentată cu un basorelief din piatră, care îl reprezintă pe poet, iar în dreptul întrării o placă comemorativă ne avertizează de caracterul special al locului.

Anul construirii al clădirii nu îl cunoaştem cu exactitate, se pare că a fost construită cu aproximaţie în a doua jumătate a secolului al XIX.-lea. Este cert însă că a fost moştenită de Pásztor Mária, mama lui Ady Endre şi că prin ea a ajuns în posesia familiei Ady. Tata poetului, Ady Lőrinc a adăugat o încăpere la clădire, care astfel a obţinut forma ei actuală. În interiorul clădirii avem posibilitatea de a admira nişte obiecte care pe vremuri au făcut parte din averea familiei şi care ne atrag atenţia şi ca obiecte etnografice.

Pe lângă aceste obiecte ne putem îmbogăţi cunoştinţele şi prin documentele de epocă respectiv prin fotografiile expuse care se leg de viaţa personală a lui Ady. În curtea care se extinde între cele două clădiri avem posibilitatea de a vedea fântâna cu cumpănă a familiei dar şi bustul din bronz al poetului. În 1953 casa natală a fost incendiată, iar prin restaurare s-au reuşit să obţină forma ei originală, însă în momentul restaurării încă nu a fost transformată în muzeu memorial.

În zilele noastre muzeul memorial se află sub tutela Muzeului Judeţean Satu Mare.

O prietenie exemplară: Ady Endre şi Octavian Goga

Deşi ambii au fost poeţi naţionalişti, ei au trecut peste ideile închistate ale vremii şi s-au ajutat reciproc. Lupta politicã a lui Octavian Goga a fost înteleasã de Ady Endre pânã la un punct. El i-a propus chiar poetului roman o întâlnire, la o cafenea budapestanã, pe parcursul cãreia e posibil sã fi fost abordate si chestiuni legate de lupta comunã pentru grãbirea prãbusirii imperiului.
Conceptia politicã a celor doi poeti si patrioti era, însã, diametral opusã. În vreme ce Ady era adeptul înlãturãrii imperiului, dar milita pentru intrarea provinciilor “eliberate” în structura noului stat maghiar, poetul român dorea pentru neamul sãu obtinerea dreptului la autodeterminare, deci inclusiv la realizarea unirii cu Vechiul Regat al României.

Memorabile sunt două scrisori ale lui Ady Endre, publicate şi în ziarul budapestan Vilag, în care adresează poetului român observatiile si opiniile sale fatã de demersurile si lupta sa politicã. Ele sunt redate în ziarul Observatorul, fiind traduse în româneşte de către Mihaela Kiraly. Considerăm cã este utilã cititorului de azi cunoasterea acestui capitol important din cronica relatiilor româno-maghiare iar epistolelel lui Ady Endre către Octavian Goga poartă sugestiv numele de “Scrisorile lui Ady Endre cãtre Octavian Goga”.

Vă mai recomandăm

Poetul Ady Endre şi iubirea care l-a dus în pragul nebuniei

88 de ani de la moartea lui Victor Babeş. Bacteriologul român şi „Nobelul” ratat al României