FOTO Rudy, „omul TIR“. Povestea emoţionantă a bărbatului care îşi câştigă pâinea într-un mod inedit: trage după el două remorci care depăşesc 500 de kg
0
Rudy Varga, un bărbat crescut în teroarea orfelinatelor din România, a ajuns celebru în Satu Mare după ce a improvizat un TIR din două remorci construite cu mâinile lui. Dar partea cea mai ciudată e că sursa de putere a vehiculului este chiar Rudy, care se înhamă la condus pe străzile ţării. Marele iubitor de camioane a reuşit să facă din hobbyul său şi o sursă de venit, cârând tot felul de lucruri pentru diverşi clienţi.
Rudy Varga este, de departe, cel mai popular personaj al Sătmarului. Pentru toţi, el este „Omul-TIR“.
Cum a ajuns Rudy, un bărbat de 38 de ani, crescut de mic prin orfelinate, un om cu care viaţa nu a fost deloc prietenoasă, să primească o poreclă atât de neobişnuită? Totul a pornit de la un vis, unul dintre puţinele care au devenit realitate pentru Rudy.
„După ce ne-au murit părinţii, eu şi cei cinci fraţi ai meu am ajuns în orfelinate. N-a fost uşor. Îngrijitorii ne băteau şi ne furau lucrurile pe care le mai primeam şi noi. Dimineaţa, dacă nu ne trezeam la timp, dădeau cu biciul pe noi. Dar am trecut peste asta”- spune Rudy.
Şi Rudy se opreşte din povestit, pentru că, tot din perioada bătăilor primite la orfelinat, mai are şi amintiri frumoase. De mic, bărbatul era foarte pasionat de camioane, TIR-uri şi mereu a visat să fie la volanul unui astfel de autovehicul. Nu a reuşit niciodată să obţină permisul de conducere pentru a conduce maşini de mare tonaj, însă, la 18 ani, imediat după ce a rebuit să plece din centrul de copii, a decis să-şi construiască doar cu mâinile lui propriul TIR.
„De când am fost la casa de copii mi-am dorit să fiu pe TIR. Camioanele sunt viaţa mea”, ne spune Rudy.
Remorci realizate după modelul unor autotrenuri
Rămas pe străzi după plecarea din orfelinat, bărbatul a început să lucreze pentru divers firme din ţară, a adunat câţiva bănuţi şi a început să-şi costruiască visul. La începutul anilor 2000, şi-a achiziţionat materiale necesare şi a reuşit să meşterească două mini-remorci după modelul unor autotrenuri pe care le văzuse. Invenţiile nu au, însă, parte de motoare, cel puţin nu de motoarele puternice ale autocamioanelor adevărate. Singurul „motor” al celor două remorci, care cântăresc împreună 480 de kilograme, este chiar Rudy, cel care se înhamă şi le trage după el, prin toată ţara.
Pentru a fi lăsat să circule aşa prin trafic, şi-a înscris vehiculele în circulaţie, primind autorizaţie de la Poliţie să poată circula pe drumurile publice. Mai mult, pentru a nu-i încurca pe ceilalţi şoferi, Rudy a avut grijă să-şi doteze remorcile cu un sistem propriu de semnalizare, pe care îl activează de la un aparat lipit de centura sa, ori de câte ori schimbă direcţia de mers. „Am planuri să mai construiesc un TIR, dar unul mult mai mare şi mai performant”, promite bărbatul. Cel mai lung traseu a durat trei luni şi patru zile, când Rudy a tras după el remorcile prin Baia Mare, Cluj, Cu ineditul vehicul, sătmăreanul a făcut, până acum, mii de drumuri. Cel mai lung traseu a durat trei luni şi patru zile, când Rudy atras după el remorcile prin Baia Mare, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. Şi face asta mai toată ziua, pentru că invenţia sa îl ajută nu doar ca să-şi satisfacă o pasiune pentru camioane, ci şi ca să trăiască decent.
Astfel, cu remorcile lui, Rudy transportă, kilometri întregi, saci de cereale de la producătorii locali până la morile din judeţul Satu Mare sau duce, dintr-un loc în altul, mobilă ori tot soiul de obiecte care nu sunt foarte fragile. Totul e la comanda clienţilor, care au nevoie de un mijloc de transport încăpător, însă mai ieftin decât un autoturism obişnuit. Când nu are „contracte”, „şoferul” stă în pacarea unui supermarket din oraş, oferindu-se să le transporte marfa la domiciliu clienţilor magazinului. „Nu cer o anumită sumă, nu am tarife stabilite. Eu îmi ofer serviciile şi las pe fiecare să mă ajute cu ce poate, atât cât poate”, ne spune Rudy, asigurându-ne că, până acum, toţi clienţii lui i-au răsplătit corect munca cinstită.
În privinţa proiectului de viitor, acela de a construi, tot cu mâinile lui, un TIR, tânărul este încrezător că, până în septembrie, îşi va îndeplini şi acest vis.
„Următorul va fi trăsnet! O să vedeţi!”, susţine bărbatul.
O copilărie tristă
Rudy Varga a crescut, până la 18 ani, în diverse case de copii din ţară. Bărbatul îşi aduce aminte de anii copilăriei ca de unii foarte grei, cu puţine bucurii şi zâmbete. „Omul-TIR” mărturiseşte că cele mai cumplite clipe pe care le-a trăit la casa de copii au fost atunci când unul dintre îngrijitori l-a agăţat de un cuier şi, apoi, l-a bătut cu bestialitate. Motivul: voia să îi ia magnetofonul pe care orfanul Rudy îl primise în dar de la un om de bine. Clipele de teroare, însă, s-au sfârşit în 1996, când a împlinit 18 ani şi a scăpat de orfelinatele groazei. Atunci, Rudy a înţeles că e singur pe lume şi că singurul fel în care poate să îşi ia viaţa în mâini este să-şi îndeplinească visul, de a avea un TIR, un vis din care să poată trăi.
Vă recomandăm şi
Se încarcă comentariile...
