De ce sunt esenţiale mesele la ore fixe. Cardiolog: „Organismul secretă insulină de trei ori zilnic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, însă statisticile sunt îngrijorătoare FOTO politicidesanatate.ro
Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, însă statisticile sunt îngrijorătoare FOTO politicidesanatate.ro

Inima este organul care se contractă şi se relaxează ritmic toată viaţa. De buna ei funcţionare depinde pomparea sângelui în sistemul circulator. Statisticile privind incidenţa bolilor cardiovasculare arată că inimile românilor sunt tot mai bolnave. Motivele sunt diverse, printre ele şi faptul că românii nu pun prea mare accent pe prevenţie, iar alimentaţia nu este sănătoasă.

Boala de inimă sau cardiopatia este un termen care include o varietate de boli de inimă. Termenul le este cunoscut multor români, fie pentru că suferă chiar ei de o boală de inimă sau au cel puţin o rudă sau o cunoştiinţă care este nevoită să ia un pumn de pastile pentru ca inima să funcţioneze normal şi astfel să îşi poată desfăşura normal activitatea zilnică.

Ultimele statistici, din 2012, indică faptul că România se află pe locul doi în Europa privind numărul mare de persoane care mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. Printre cele mai frecvente forme ale bolilor cardiovasculare de care suferă românii se numără: hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, sau febră reumatică / boli de inima reumatismale, în general, acestea sunt principale cauze de deces la adulţi.

„Cred că rezultatele, studiile recente, ar trebui să ne îngrijoreze suficient de mult să vrem să schimbăm ceva în viaţa noastră. Statisticile sunt îngrijorătoare şi ar trebui să ne motiveze să ne schimbăm modul de gândire, stilul de viaţă şi poate să preţuim mai mult sănătatea noastră. Eu încep întotdeauna această abordare de la alimentaţie, sau mai bine zis de la cailtatea alimentelor pe care le consumăm", explică medicul cardiolog, specialist în ecografie cardiovasculară, Bogdan Popa.

Factori de risc

Există doi factori majori ce cresc riscul de atac de cord: „riscurile ce nu ţin de noi” şi „riscurile care le putem evita". Riscurile ce nu pot fi modificate includ factorii genetici, vârsta, şi statutul de bărbat. Bărbaţii şi persoanele a căror membrii de familie au antecedente de atacuri de cord la vârstă tânără sunt mai expuse pericolului. Riscul creşte de asemenea odată cu vârsta. Al doilea grup de factori de risc este cel al „riscurilor modificabile”. Reducerea acestor factori de risc depinde total de eforturile individului. Fumatul, presiunea sangvină ridicată (hipertensiunea), diabetul, nivelul mare al grăsimilor din sânge, şi obezitatea sunt toate incluse în acest grup.

"Bolile cardiovasculare au o incidenţă crescută la bărbaţi, mai ales după vârsta de 55 de ani, iar femeile până la menopauză, au estrogenii care sunt un fel de protecţie împotriva bolilor cardiovasculare. Aproximativ după 50-55 de ani apar şi aici primele simptome. La ora actuală însă, această vârstă devine un factor relativ deoarece azi putem vedea şi persoane care la vârsta de 30-35 de ani au hipertensiune arterială şi asta are legătură cu stilul de viaţă, alimentaţie, stresul, viciile precum fumatul sau alcoolul, sedentarismul, aceştia sunt azi cei mai importanţi factori de risc, vestea bună e că ţine de noi să îi eliminăm", spune medicul cardiolog.

Prevenţia eficientă

În România, mortalitatea din cauza bolilor de inimă este de peste 60 la sută. Pentru a nu face parte din aceste statistici îngrijorătoare, nici dumneavostră şi nici ceilalţi membrii ai familiei un control cardiovascular măcar o dată la şase luni este esenţial şi mai ales dacă bifaţi cel puţin trei factori de risc dintre cei enumeraţi mai sus sau aveţi în familie antecedente. De asemenea, medicul cardiolog recomandă şi o alimentaţie mai sănătoasă şi neapărat trei mese pe zi pentru că toate sistemele din organism, fiecare cu funcţia lui, sunt interconectate. 

"E important să avem trei mese pe zi, la aceleaşi ore şi asta pentru că organismul secretă insulină de trei ori pe zi, deci atunci organismul se pregăteşte să mănânce şi ce e şi mai important ce anume mâncăm. De asemenea, ar trebui să avem un ritm de viaţă susţinut, efort constant, să facem mişcare, dar să şi dormim destul, să muncim, însă când ne relaxăm aceea să fie relaxare nu altceva. Cred că dacă factori de risc sunt prezenţi trebuie analizaţi împreună cu un medic şi trebuie gestionaţi", spune cardiologul Bogdan Popa.

Cele mai importante măsuri de prevenţie sunt reducerea tabagismului, a consumului de sare, grăsimi animale, dulciuri şi combaterea sedentarismului.

Vă mai recomandăm:

INTERVIU Lucian Miron, oncolog: „Am pierdut războiul cu cancerul. Ratele de supravieţuire au rămas foarte reduse“

Semnul clar care ne arată că vom face infarct. De ce sunt anticoncepţionalele factor de risc cardiovascular

Satu Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite