VIDEO Moartea misterioasă a locotenent-colonelului decorat cu „Steaua Afganistanului“. „Nu era un om care să aibă probleme, cel puţin la suprafaţă“

Locotenent colonel Viorel Cristea, un militar român care a fost decorat inclusiv de preşedintele Poloniei pentru merite deosebite în misiunile din Afganistan, a murit la 45 de ani, principala ipoteză luată în calcul de anchetatori fiind sinuciderea.

Jandarmul român decorat, în urmă cu doi ani, cu „Steaua Afganistanului“, a fost găsit spânzurat într-o pădure din judeţul Vâlcea. 

Avea 45 de ani, locuia în Râmnicu Vâlcea, avea un fiu la facultate şi o situaţie familială foarte bună.

Lucra ca ofiţer specialist II la un compartiment care se ocupă cu organizarea şi planificarea de misiuni în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Vâlcea. 

A fost descoperit marţi, 17 aprilie, după ce fusese dat dispărut de soţie pe 15 aprilie, într-o pădure din localitatea vâlceană Galicea, în apropierea casei socrilor lui. 

Anchetatorii spun că principala ipoteză luată în considerate este sinuciderea. Rezultatele autopsiei urmează să fie făcute publice în perioada următoare. 

Carieră excepţională

Colegii lui îl descriu ca pe un profesionist deosebit. A absolvit Academia de Poliţie în 1995, după care a fost repartizat la Detaşamentul de Jandarmi din Petroşani, ca şi comandant de pluton. Între 1998 şi 2005, a lucrat acasă, la Râmnicu Vâlcea. 

În 2005, a fost detaşat ca ofiţer specialist şi comandant de detaşament la Drobeta Turnu Severin, unde a stat alţi 3 ani. La IJJ Vâlcea, a fost din 2008 până în 2011 ofiţer principal, ocupându-se de paza obiectivelor şi transporturilor. 

În 2011, a urmat o serie de specializări în domeniile: ordine publică, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii, cercetare şi documentare etc., apoi a făcut cursuri pentru misiuni internaţionale.

A participat la două misiuni în Afganistan. Prima în perioada 2011 -2012 când, alături de alţi jandarmi români, a instruit poliţişti afgani.

În 2015, s-a întors în Afganistan pentru a planifica, coordona, monitoriza şi executa misiuni de deplasare a convoaielor NATO prin capitala afgană Kabul. Ca şef al Biroului de Operaţiuni din cadrul organizaţiei Police Institution and Advising Team, Cristea a răspuns de deplasarea covoaielor de la baza militară a Naţiunilor Unite până la sediile unor instituţii, precum Ministerul de Interne sau Academia de Poliţie din Afganistan. În loc de 6 luni, cât durează în general o misiune, acum a stat un an.  

„Au fost momente destul de grele“

A fost perioada în care a simţit, după cum avea să declare ulterior într-un interviu pentru „Adevărul“, că se joacă cu moartea, fiindcă toate peste cele 100 de misiuni în care a avut calitatea de şef de convoi, şofer şi luptător implicau riscuri extreme, atentatele rebelilor talibani asupra convoaielor NATO fiind la ordinea zilei: „A fost piatra de încercare pentru mine. În timpul misiunilor nu ai timp să te gândeşti la moarte, la familie, mai ales atunci când viaţa altor şase, opt sau zece colegi depinde de tine. Talibanii puneau explozibil în orice vehicul ce staţiona pe stradă şi aşteptau convoaiele pentru a detona sau treceau pe lângă convoaiele NATO şi atunci detonau bomba“, declara jandarmul vâlcean, care a avut gradul de locotenent colonel, în urmă cu doi ani, reporterului „Adevărul“.

A admis că soarta i-a surâs, dar şi că a fost martor la întâmplări traumatizante: „Am văzut maşină explodând la 50 de metri în faţa mea. Am avut noroc, atât eu cât şi întreg contingent românesc.  Au fost oameni cu care am stat de vorbă, iar după trei zile am aflat că au murit în timpul unui atac. Au fost momente destul de grele“, mai spunea Cristea în 2016.

Viorel Cristea a ajuns să fie decorat în 2016, alături de jandarmul nemţean Petru Solomon, de către preşedintele Poloniei. Cei doi au primit distincţia „Steaua Afganistanului“, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Ambasadei Poloniei de la Bucureşti. „Ofiţerii polonezi care au făcut parte din organizaţia noastră au considerat că eu şi colegul meu am muncit cel mai mult pentru a-i proteja“, povestea pe atunci Viorel Cristea. 

În 2012, a primit distincţia de serviciu pentru „Misiuni în străinătate“. Apoi, în 2015, pe când era în Afganistan, a fost avansat la gradul de locotonent colonel înainte de termen, cu doi ani. În 2016, a primit Emblema de Onoare a M.A.I. cu Însemne de Război.

În ultimii 5 ani a avut numai calificativul „Foarte bun“, cu o singură excepţie – în 2015 când a primit calificativul „Excepţional“, după misiunea din Afganistan.   

„Ne-a bulversat pe toţi“

Comandantul unităţii IJJ Vâlcea spune că vestea morţii lui Viorel Cristea a căzut ca un trăsnet. „Era plin de viaţă, extrem de volubil, dar îşi făcea treaba cu seriozitate. Un bun camarad, apreciat de către toţi colegii. Nimic din atitudine sau din discuţiile pe care le-a purtat, atât cu colegii cât şi cu mine, nu a dat de înţeles că va recurge la un astfel de gest. 

Chiar şi când am primit vestea dispariţiei lui, nu m-am gândit nici o clipă la ipoteza sinuciderii, în condiţiile în care de la întoarcerea din Kabul s-a purtat exemplar. 

Mai mult decât atât, anul acesta a primit o recompensă – «Solda de excelenţă» – ceea ce reprezintă mărirea soldei cuvenite cu maximul prevăzut, de 30%, pe o perioadă de 6 luni. Fac precizarea că aceasta se oferă unui număr extrem de redus de cadre militare din unitate, undeva la 0,5 % din numărul total. 

Ştiu că avea o familie frumoasă, se înţelegea bine cu soţia, avea un copil cu rezultate foarte bune la învăţătură, care anul trecut a intrat printre primii la Politehnică, la specializarea Comunicaţii. Tocmai de aceea, vestea morţii ne-a bulversat pe toţi“, a declarat inspectorul şef Grigore Ciauşescu, comandantul IJJ Vâlcea.

Testat psihologic de mai multe ori, a fost declarat de fiecare dată apt 

Comandantul unităţii de jandarmi din Vâlcea spune că Viorel Cristea a fost testat psihologic de mai multe ori atât la plecarea, cât şi la întoarcerea din Afganistan. De fiecare dată, a fost declarat apt pentru misiunile de război.

„De-a lungul timpului a fost verificat, a fost testat psihologic de mai multe ori şi la plecare şi la venirea din Afganistan. Chiar şi anul trecut, deşi nu era prevăzut în planul de testări psihologice anuale, i-am cerut să-şi refacă testul, ca o măsură de precauţie, având în vedere sindromul posttraumatic care a fost întâlnit la militarii care au petrecut o perioadă mai lungă în teatrele internaţionale de operaţiuni. 

La ultima misiune a stat un an de zile, nu şase luni, cum era prevăzut în contract, o misiune care supune oricum psihicul la un efort şi o încordare deosebită. Testul nu l-a făcut la noi, pentru că psihologul unităţii este în concediu maternal, ci la Târgu Jiu. La ambele testări, şi la cea de anul trecut şi la cea de după venirea din Kabul, a fost declarat apt. 

Prelungirea din Afganistan s-a făcut pentru tot contingentul, dar cine dorea se putea reîntoarce oricând dorea în ţară. Adică nu este obligat să rămână acolo, lucru care s-a şi întâmplat cu unii dintre jandarmi. Iar el a dorit să rămână“, spune Ciauşescu.

Comandantul spune că, acum, îşi ridică semne de întrebare legate de cuvinte spuse de ofiţerul Cristea. „În ceea ce priveşte partea opertivă, vorbim despre chestiuni confidenţiale. A povestit doar despre întâmplările haioase din Afganistan. Ştiu că a avut o relaţie foarte bună cu comandantul de acolo şi, de fapt cu toţi colegii, indiferent de naţionalitate, pentru că, aşa cum v-am spus, avea o chimie aparte. 

Era pus tot timpul pe glume. Nici nu-ţi dădeai seama când era serios. Mai spunea uneori lucruri care acum, dacă le priveşti retrospectiv, îţi ridică semne de întrebare, dar nu în contextul respectiv. 

Nu avea nimic în familie care să-l determine să facă acest gest. Avea un salariu destul de bun, soţia un job stabil, un copil minunat, o casă de vacanţă la socri, un apartament aici. Nu era un om care să aibă probleme deosebite, cel puţin la suprafaţă”.

După ce s-a întors din Afganistan, pentru lt. col. Viorel Cristea a existat o oportunitate de avansare în funcţie, dar a picat concursul: „La întoarcerea din Afganistan, la vreo trei luni, a existat o funcţie de conducere - şef birou pază – scoasă la concurs. A fost o comisie, nişte paşi de urmat, legislaţie de respectat, şi a fost declarat câştigător un alt ofiţer. Diferenţa de punctaj nu a fost mare: 50 – 60 de sutimi. 

Acum, asta nu înseamnă că ofiţerul care a câştigat este neapărat mai  bun, ţine de moment, de dispoziţie, de noroc. Şi Viorel Cristea avea o funcţie foarte bună, de colonel, este drept însă că aceea, fiind o funcţie de conducere, înseamna un salariu un pic mai mare. Era puţin diferit faţă de ce făcuse în Afganistan. A rămas însă prieten cu cel care a obţinut funcţia.”

Ipoteza sindromului post-traumatic

Experţii vorbesc despre posibilitata existenţei, în cazul multor soldaţi români plecaţi în misiuni de război, a tulburării de stres post-traumatic, cunoscută în literatura de specialitate ca sindromul PTSD. Se manifestă prin flashbackuri vii, repetitive şi incontrolabile generate de fapte şocante la care au asistat. 

„Riscul suicidar este crescut la persoanele care suferă de PTSD, iar netratată, o astfel de afecţiune duce, în marea majoritate a cazurilor, la suicid“, ne-a declarat Adrian Sandu, preşedintele Colegiului Psihologilor din Vâlcea.

„Persoanele care suferă de PTSD au fost implicate direct sau au fost martore la situaţii dramatice cu risc de pierdere a vieţii sau de lezare gravă, cum ar fi în cazul la care dumneavoastră faceţi referire – teatrul de război”, mai explică psihologul. 

Cum se manifestă PTSD

„Prin retrăirea traumei, gânduri şi amintire intruzive, involuntare, dar şi prin coşmaruri repetitive sau cvasi-reale care implică conţinut legat de experienţa trăită. Se mai poate manifesta şi prin flashback-uri şi disconfort psihologic intens la expunerea la stimuli ce amintesc de traumă.  

Prin evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma, PTSD-ul se manifestă deoarece se fac eforturi active pentru a evita respectivele amintiri, gânduri. Sentimentele şi factorii externi precum locuri, persoane sau obiecte pot reaminti experienţa psihotraumatizantă. 

Mai putem menţiona şi tulburări ale memoriei, gândirii şi dispoziţiei, idei cu încărcătură negativă, autoînvinuire sau învinovăţirea altor persoane, emoţii negative precum frica sau ruşinea, indiferenţa şi scăderea capacităţii de a simţi emoţii pozitive. Uneori, pot apărea simptome disociative ca depersonalizarea şi derealizarea!”, mai spune preşedintele Colegiului Psihologilor.

Toate aceste simptome produc persoanei afectate o deterioare pe plan social, profesional sau în alte domenii, ceea ce pare să nu fi fost valabil şi în cazul jandarmului Viorel Cristea.

Interesant însă este că „durata simptomelor în PTSD este întotdeauna mai mare de o lună” şi că „în general PTSD apare în primele 3 luni de la traumă”, iar în ceea ce priveşte evoluţia poate apărea şi la mai mult de 6 luni de la traumă.

„Pacienţii diagnosticaţi cu PTSD par să aibă risc crescut pentru diverse afecţiuni somatice: cardiovasculare, gastrointestinale, durere cronică etc., iar riscul suicidar este crescut la persoanele care suferă de PTSD!”, mai spune Adrian Sandu. 

Dacă, în general, manifestările PTSD se atenuează cu timpul şi pot chiar să se remită fără tratament, este necesar totuşi un consult psihiatric, mai ales în cazul celor cu un risc mare de dezvoltare a altor afecţiuni psihice ca depresia, anxietatea şi dependenţa de alcool sau droguri şi un risc crescut de a avea idei suicidare sau tentative de suicid.

În concluzie: „O astfel de tulburare netratată, duce, în marea majoritate a cazurilor, la suicid”, a mai declarat pentru Adevărul psih. Adrian Sandu.