Cel mai bun paramedic din România îşi îmbracă fetiţa în costum SMURD: „Mi-aş dori să-mi calce pe urme, dar nu-i voi impune ce să facă“
0
Echipa SMURD de la Vâlcea este de trei ani pe primul loc pe ţară la Competiţia Naţională de Descarcerare şi Acordare a Primul Ajutor Calificat, la proba dedicată acordării primului ajutor. Liderul echipei este Constantin Cristian Cîrciumaru, un tânăr extrem de dedicat meseriei.
Paramedicul Cristian Cîrciumaru (36 de ani) lucrează de 10 ani la ISU Vâlcea, dintre care 7 ani i-a petrecut la SMURD.
În ultimii ani, echipa condusă de el s-a clasat de fiecare dată pe primul loc la concursul naţional de profil. Este considerat atât de către colegii de la Vâlcea cât şi de către cei din ţară unul dintre cei mai buni profesionişti în domeniu, dacă nu cel mai bun din România.
Este atât de dedicat meseriei, încât fetiţa lui, Anastasia, s-a ales cu un costum SMURD încă de la vârsta de 6 luni şi a ajuns, neoficial, mascota instituţiei. Asta se întâmpla în 2016.
De atunci, părinţii îi dăruiesc în fiecare an Anastasiei (care are acum 1 an şi 9 luni) câte un costum pe măsură, de Ziua Pompierilor. Mama fetiţei lucrează, de asemenea, în domeniul recuperării medicale.
Cristian crede că fetiţa lor le va urma exemplul: „Este ca un Duracel, bateria ei nu se termină niciodată. Mi-aş dori să ne calce pe urme, dar nu-i voi impune ce să facă. Cred că gena îşi va spune cuvântul şi nu-i va fi greu să înveţe. Iar despre costum, pot să vă zic că a fost un moment în care n-a mai vrut să-l mai dea jos”.
Familia completă de salvatori FOTO Adevărul
În loc de economist, ţara a câştigat un salvator de vieţi
Absolvent al unei facultăţi de Management, Cristian a ajuns dintr-o întâmplare, în 2007, la a doua sesiune de recrutări a ISU Vâlcea. I-au fost de ajutor pregătirea sportivă din copilărie, spiritul autodidact şi faptul că este extrem de ambiţios.
SMURD Vâlcea s-a înfiinţat în 2008, iar cererile de angajare au fost atât de multe, încât Cristian Cîrciumaru a ajuns abia în 2010 să urmeze cursul de prim ajutor. La început, ţinea locul colegilor care plecau în concediu, pentru ca, după disponibilizările din 2010 – 2011, să-şi intre în pâine: „De atunci, până în ziua de astăzi, m-am dedicat trup şi suflet acestei meserii.”
Mai greu în competiţii decât în intervenţiile pe teren
Participă din 2015 la concursuri naţionale şi tot de atunci a reuşit să-şi ducă echipa pe podium. Concursurile în zona Olteniei au început însă în 2013, mai târziu decât cele din Ardeal.
„Între concurs şi intervenţia pe teren există destul diferenţe. În timpul concursului eşti evaluat în permanenţă, conform unui protocol. Practic, specialiştii îţi urmăresc orice mişcare, îţi notează orice greşeală, se punctează tot. Pe teren, percepi altfel lucrurile. La un concurs trebuie să ai în vedere toate situaţiile posibile, pe când în teren este una singură”, ne spune paramedicul vâlcean.
Recunoaşte însă că: „În concurs este mai greu. Presiunea este mai mare, posibilităţile pe care trebuie să le iei în calcul sunt mult mai multe, eşti non-stop monitorizat, la virgulă cum s-ar spune, e cineva tot timpul cu ochii pe tine, totul trebuie făcut impecabil. Pe teren, regulile se schimbă. La primul concurs, echipa de la Vâlcea a fost formată din doi colegi şi cu mine. De-a lungul timpului s-a tot schimbat echipajul, sunt singura constantă cum s-ar spune. Unii au renunţat, alţii n-au mai făcut faţă, din cauza presiunii sau din motive personale.”
Echipa de campioni din cadrul ISU Vâlcea, Foto: Adevărul
„Ca şi în cazul meseriei, şi din concursuri am făcut un hobby”
„Până la urmă am reuşit să formăm un echipaj, să conduc acest echipaj, să câştigăm concursuri cu nişte cazuri destul de grele. Când am câştigat prima dată concursul naţional de la Târgu Mureş, am trecut peste cele două cazuri din prima zi, unul mai simplu, altul mai complex.
A doua zi, am avut un scenariu cu un accident cu şapte victime, care sunt împărţite pe mai multe coduri, în funcţie de complexitate şi gravitate, de la deces la victime, care pot să fie cu traumatisme grave sau uşoare. M-am pregătit foarte bine, am citit foarte mult, am vizionat multă cazuistică.
Am fost singura echipa care a identificat corect şi pe coduri fiecare victimă. Punctajul nu ştiu care a fost, doar că era cu mult deasupra celorlalte echipe. Toată lumea s-a minunat de diferenţa de punctaj dintre noi şi ceilalţi.
Un cod greşit strică totul. Dacă nu identifici corect codul, faci mai mult rău decât bine, adică în loc să salvezi pe cineva, îl pierzi. La Târgu Mureş a început de fapt ascensiunea noastră. Singura naţională pierdută de echipa de la Vâlcea este cea din 2014, la care eu nu am participat.”
La Mondiale, doar 14 puncte diferenţă faţă de prima clasată
De doi ani de zile, paramedicii vâlceni participă şi la competiţii mondiale. În 2016, acestea s-au ţinut în Brazilia, iar anul trecut în România, la Târgu Mureş. În acest an, se vor ţine în Africa, iar vâlcenii vor fi prezenţi.
În primul an de mondiale, echipa SMURD Vâlcea s-a clasat pe locul 19, pentru ca în ediţia următoare să urce direct pe locul 10, la o diferenţă de doar 14 puncte faţă de prima clasată.
Diferenţa între vâlceni şi primul loc a stat în „lucrurile de fineţe, în sclipiri pe care unii le pot avea sau nu”.
Echipa din Portugalia, marea campioană de anul trecut, a rămas în relaţii bune cu paramedicii vâlceni, încă de la ediţia din Brazilia. „Pentru noi a fost un salt uriaş, făcut doar într-un an, în condiţiile în care competitorii noştri au ştate vechi în competiţiile mondiale. ”
Paramedicii vâlceni, mereu câştigători, Foto: Adevărul
Singura echipă de paramedici români vorbitoare de limba engleză
Paramedicii vâlceni au avut singura echipă din România care nu a avut nevoie de translator. Engleza a învăţat-o fiecare pe cont propriu, din cărţi de asistenţă medicale bilingve.
„Ne-a fost greu la început. În Brazilia ne-am trezit în mijlocul concursului fără date, fără absolut nimic. În plus, am intrat la al treilea caz, deci la începutul concursului, după două situaţii standard care fuseseră înaintea noastră, nouă ne-a picat unul complex.”
Diferenţa faţă de celelalte echipe din ţară, la competiţia mondială, a fost şi ea destul de mare, de la locul 20 în sus.
Pregătiri în timpul liber în curtea instituţiei sau pe cont propriu
Pregătirile pentru concursuri se derulează în curtea instituţiei ISU Vâlcea, fiind mai intense în luna premergătoare întrecerilor. Ele se derulează în prezenţa coordonatorului SMURD, în timpul liber, când „stăm cât este nevoie – 4,5, 6 ore”.
Pregătirea sportivă, ca şi cea de limbă, o face fiecare pe cont propriu. În plus, pe Cristian îl ajută foarte mult vizionarea unor video-uri despre cum se acţionează în situaţii de urgenţă
„Să faci ce-ţi place în meseria noastră este esenţial, altfel nu poţi performa”
Paramedicul vâlcean recunoaşte că succesul este al echipei, dar spune: „Ca să formezi o echipă câştigătoare îţi ia ani. Am avut la început un coleg cu care am lucrat foarte bine, ne înţelegeam din priviri, când unul ştia mai mult, celălalt se dădea după el, dar din diverse motive, el a trebuit să renunţe, iar eu s-o iau de la capăt. Şi acum am un coleg căruia îi place ce face, ceea ce în meseria noastră este esenţial, altfel nu poţi performa.”
Imagine din concursurile naţionale de prim ajutor calificat, Foto: Adevărul
„Cele mai speciale cazuri sunt cele în care reuşesc să salvez vieţi”
Revenind la intervenţiile pe teren, performerul de la Vâlcea spune: „Pentru mine cele mai speciale cazuri sunt cele în care reuşesc să salvez vieţi. Primul care îmi vine în minte este al unei persoane căreia i s-a făcut rău în Parcul Mircea cel Bătrân (din Râmnicu Vâlcea – n.r.) într-o vară. Avea căile respiratorii obstruate cu o bomboană, un trauamtism cranian, se lovise la cap în urma impactului cu caldarâmul. Era inconştientă, puls foarte slab, intrase în stop cardio-respirator.
Până la venirea medicului am început protocolul cu şoc, aparatul acela cu curent electric, într-un sfert de oră a început să-şi revină. Aparatul pe care îl avem în dotare ne ajută ca în funcţie de anumiţi parametri, de analiză, să ne dăm seama cui putem şi cui nu putem administra o astfel de procedură.
Până a venit medicul, am aplicat două şocuri, am intubat-o, am continuat masajul cardiac. Cam 20 de minute a durat totul, iar ulterior, persoana a fost transportată la spital. Mai departe nu ştiu ce s-a întâmplat.”
Paramedicii vâlceni mereu câştigători, Foto: Adevărul
„Sunt dependent de adrenalină”
Cât despre ce senzaţii îl încearcă pe un om care zi de zi salvează vieţi, Cristian Cîrciumaru recunoaşte modest: „Nu cred că există cuvinte care să exprime ce simţi în acele momente. Dar ştii că ai făcut bine, că ai mai bifat un lucru bun în viaţă, că ai adus mulţumire în viaţa unor oameni. Senzaţia nu ştiu dacă este unică, dar este ceva extraordinar.
Acesta este unul din lucrurile care mă motivează să merg mai departe. Când am început să fac această meserie nu ştiam nimic despre ea. Între timp a devenit un hobby. În plus, sunt dependent de adrenalină, obţinută în mod natural. Îmi plac sporturile extreme.
Următoarea ţintă, podiumul la Mondialele din Africa
În acelaşi timp este ca un joc în care trebuie să te pregăteşti mereu, dacă vrei să fii câştigător. Aşa au intervenit concursurile. Şi acolo ai mereu ceva de învăţat, ele ne ajută să fim mereu la curent, mereu pregătiţi, să ne perfecţionăm tot timpul.
Toate acestea pe mine mă ţin mereu în priză. Apoi este o meserie respectabilă şi curată, din punct de vedere sufletesc. Toate acestea nu fac altceva decât să îmi aducă mulţumiri şi mulţumiri.”
Iar visul lui Cristian Cîrciumaru este ca la mondialele din Africa de anul viitor „să ajungem măcar pe locul V, dacă pe III nu se poate”.
Se încarcă comentariile...
