Misterele castelelor din Prahova. Plăcile de aur găsite la temelia Peleşului şi „templul metafizic” al Iuliei Hasdeu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Castelul Peleş este un loc încărcat de legede. FOTO Dana Mihai
Castelul Peleş este un loc încărcat de legede. FOTO Dana Mihai

Iubitori de poveşti, românii atribuie locurilor şi construcţiilor somptuoase din Prahova legende care le sporesc misterul şi fascinaţia. Este şi cazul castelelor Peleş din Sinaia, Cantacuzino din Buşteni şi castelului Iuliei Hasdeu din Câmpina

Frumoasa reşedinţă de vară din Sinaia a Casei Regale, Castelul Peleş, a dat naştere, încă de la început, unor legende care privesc atât modul în care a fost ales locul castelului cât şi descoperirea unei comori fabuloase, la temelia palatului.

Astfel, locul pe care s-a ridicat Peleşul a fost ales de Carol I după ce regele ar fi înnoptat în această zonă, la mănăstirea din Podul Neagului, iar peisajul sălbatic l-a fermecat hotărând să construiască aici o casă de vacanţă pentru familie.

Este cert că Peleşul a fost construit în afara perimetrului comunei Podul Neagului, o localitate cu o suprafaţă de numai 24 de km în anul 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna primeşte numele de Sinaia.

Între anii 1873 şi 1875 a fost edificată fundaţia castelului Peleş, iar ceremonia de punere a pietrei de temelie a reşedinţei a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875.

Tot o legendă de atunci vorbeşte despre plăcile de aur, din care regele Carol I ar fi finanţat construcţia castelului. În 1875, la deschiderea lucrărilor de construcţie de la Peleş, în timpul săpăturilor pentru instalaţia de apă care urma să deservească Mănăstirea Sinaia, lucrătorii ar fi găsit peste 100 de plăci din aur inscripţionate într-o limbă necunoscută, dar şi mai multe obiecte şi monede de tip Maia şi Sarmis, confecţionate din acelaşi metal. Guvernul procarlist condus de Lascăr Catargi ar fi donat veritabila comoară regelui Carol. 

carol I pe terase la peles

Imagine de arhivă cu Regele Carol I, pe terasa Castelului Peleş. FOTO peles.ro

Acesta, realizând valoarea istorică a materialelor ar fi dispus realizarea unor copii ale plăcuţelor făcute din plumb, cele originale fiind vândute. Operaţiunea s-a desfăşurat în mare secret sub supravegherea jandarmeriei şi administraţiei locale din vremea aceea. Adepţii teoriei dau ca sigur faptul că din banii obţinuţi, regele a finalizat construcţia castelului Peleş. Legenda privitoare la misteriosul tezaur a fost transmisă din generaţie în generaţie. 

Două dintre replicile din plumb se găsesc la muzeul Mănăstirii Sinaia, câteva zeci, în depozitul Institutului de arheologie „Vasile Pârvan”, dar este posibil ca o parte din plăcuţele originale să se găsească încă la Banca Naţională a României sau să fi făcut parte din tezaurul plecat la Moscova.

Este cert, însă, că la temelia Castelului Peleş au fost depuse două pergamente într-un tub de sticlă, închis într-unul de plumb, împreună cu o colecţie de monede bătute în număr redus, cu chipul Domnitorului Carol. Pergamentele conţineau declaraţia de intenţie şi actul de fundaţie al Castelului Peleş.

Castelul Peleş, reşedinţa de vară a primului cuplu regal al României, regele Carol I (1866-1914) şi regina Elisabeta, a fost construit între 1873 şi 1914, la dorinţa suveranului, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman.

Acoperişul bătut în monede de aur de la Palatul Cantacuzino

Castelul Peleş din Sinaia are un „rival“ încărcat de istorie şi frumuseţe pe Valea Prahovei, Castelul Cantacuzino din Buşteni.

Castelul Cantacuzino din Buşteni a fost construit în 1911, la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino, (n. 22 septembrie 1832, Bucuresti; d. 23 martie 1913, Bucuresti), unul dintre cei mai bogaţi oameni ai timpului său, care a fost de două ori primar al Bucureştiului şi tot de două ori prim-ministru al României.

Se trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor români şi al împăraţilor bizantini Cantacuzino.

Datorită averii colosale, care i-a permis să construiască trei palate (două în Prahova şi unul în Bucureşti, pe Calea Victorie, actualul Muzeu Naţional George Enescu), prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost poreclit “nababul”. Legenda spune ca el ar fi vrut să îmbrace acoperişul castelului de la Buşteni în monede de aur, dar până la urmă s-a răzgândit. 

castelul cantacuzino busteni

Castelul Cantacuzino din Buşteni

În 1911, Nababul punea şi piatra de temelie a Micului Trianon de la Floreşti, ridicat pentru nepoata sa Alice, după planurile Palatului Trianon de la Versailles, în prezent o ruină, la a cărei devastare au contribuit oamenii şi timpurile. 

În mod tragic, ambele palate din Prahova nu au mai putut să-l bucure prea mult pe Nabab, mort pe neaşteptate în 1913, de pneumonie. Şi, tot ca o coincidenţă, ambele au devenit sanatorii TBC în timpul comunismului, nu înainte de a fi prădate de tot ceea ce s-a putut smulge, apuca şi transporta.

Din fericire, Castelul Cantacuzino din cartierul Zamora din Buşteni a înfruntat timpurile cu mai mult noroc, iar astăzi a revenit la frumuseţea de odinioară, încântând turişti din întreaga lume.

Castelul este construit în stil neoromânesc, în piatră şi cărămidă după planurile arhitectului Grigore Cerchez şi are o o suprafaţă de 3.148 mp. Este înconjurat de un parc ale cărui alei te poartă spre o grotă, pe care o poţi străbate pitit sub perdeaua de apă, precum şi cascade şi fântâni arteziene în care lenevesc păstrăvi.

Enigmaticul castel al Iuliei Hasdeu de la Câmpina, desenat după planuri dictate în transă

În Prahova, la Câmpina, există unul dintre cele mai enigmatice castele din România, înconjurat de poveşti misterioase, care abundă în ocultism.

Castelul a fost ridicat pentru geniala şi frumoasa Iulia Hasdeu, primul român care a absolvit Facultatea Sorbona din Paris, şi care a murit în anul 1888, la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. De la moartea copilei, tatăl său, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, a consacrat un adevărat cult fiicei sale şi s-a refugiat în spiritism ca unic mod de a se consola şi de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo. 

Mai întâi, Haşdeu a construit între 1888 şi 1891 primul templu pentru Iulia, în cavoul din cimitirul bucureştean „Bellu", iar între 1894 şi 1896 a înălţat castelul din Câmpina. „Este singurul castel din lume, construit după planuri desenate în transă, fie de Haşdeu, fie de mediumii care nu aveau cunoştinţe despre arhitectură. Savantul spunea că planurile îi fuseseră transmise de spiritul fiicei defuncte. Este, totodată, locul în care «cel mai mare învăţat român din secolul XIX», după cum spunea Mircea Eliade, şi-a trăit ultimii zece ani de viaţă", spun responsabilii muzeului.

Comorile castelului

„Templul metafizic", după cum a fost denumit de presa interbelică, impresionează vizitatorul prin simbolurile oculte: camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, uşa masivă circulară, cele două tronuri de piatră de la intrare, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, pentagrama şi cele şapte cercuri. 

castelul hasdeu campina foto dana mihai

Castelul Iuliei Hasdeu din Câmpina

În muzeu mai pot fi admirate tablouri, inclusiv cel al Iuliei în ziua morţii, mobilier, obiecte de artă decorativă, cărţi şi documente, obiecte de familie, dar şi biroul lui Haşdeu, unde se află şi masa de corespondenţă a Iuliei, adusă de la Paris. Dormitorul scriitorului este zugrăvit cu cale, floarea preferate a fiicei, iar în birou eşti intrigat de prezenţa unei găuri în perete, pe unde pătrundea în castel, din camera de spiritism, spiritul Iuliei.

În folclorul vremii, intrigaţi de forma ciudată a construcţiei, localnicii au ţesut numeroase poveşti. Aceştia spuneau că, uneori, din castel se auzea Iulia cântând la pian, în aplauzele bătrânului său tată, care ieşea la geam şi urla "precum lupii". Alţi localnici au relatat că au văzut-o pe Iulia prin curtea castelului, îmbrăcată într-o rochie albă şi cu margarete în braţe, iar dimineaţa câteva flori au fost găsite în curtea castelului, deşi era septembrie, iar margaretele dispăruseră de mult.

Vă mai recomandăm

Zece secrete ale Castelului Peleş. Ce au îngropat meşterii la temelia superbei construcţii din Sinaia şi cât a costat apartamentul Împăratului Franz Joseph. Castelul Peleş este considerat cea mai importantă clădire istorică din România, având caracter de unicat. Prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa. „Adevărul“ vă prezintă câteva secrete ale Peleşului

FOTO Celălalt castel de pe Valea Prahovei. Castelul Cantacuzino din Buşteni, un popas care îţi taie răsuflarea. Castelul Cantacuzino din Buşteni a fost construit în 1911, la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite