Fantoma din şcoala veche a Buşteniului: povestea dascălului care şi-a iubit şcoala şi după moarte
0Oamenii extraordinari inspiră poveşti pe măsură, acesta fiind şi cazul profesorului Vintilă Mărculescu din Buşteni. Decedat prematur, acesta ar fi „bântuit“ şcoala în care obişnuia să lucreze până târziu, iar ultima sa „apariţie“, observată de un fost elev, a fost o premoniţie a unui dezastru.
Cunoscut în special pentru peisajul montan, Buşteniul ascunde şi poveşti misterioase despre oamenii extraordinari care au trăit şi au muncit în micuţul orăşel de la poalele Bucegilor. O astfel de poveste este cea a fantomei dascălului din Şcoala Veche, care a ajuns la urechile publicului după ce a fost relatată, în urmă cu mai mulţi ani, pe site-ul Editurii Mateescu.
Povestea are, la rândul său, o sursă locală, un bătrân din Buşteni care a povestit, în 1997, despre ciudata „întâlnire“ cu fostul său dascăl, chiar înainte ca şcoala să fie mistuită de un incendiu devastator.
Potrivit acestuia, evenimentele s-au petrecut prin anii ’30, când cel mai iubit dascăl al generaţiei sale era domnul Vintilă Mărculescu. Şi director al şcolii, acesta era cunoscut de toţi oamenii din Buşteni pentru că îşi petrecea serile şi uneori şi nopţile în clădirea şcolii. „Scria mereu la lumina lămpii şi îl vedeam din drum. Eee, iar n-are somn domnul Vintilă, zicea mama, care se întorcea de la lucru“, îşi aminteşte bătrânul.
Ca peste tot, despre profesorul Mărculescu circulau tot felul de poveşti fantastice, că lucrează la o lucrare secretă, o carte monumentală despre istoria şi filosofia neamului, dar nimeni nu a ştiut cu exactitate care era munca ce îi absorbea nopţile. Oricum, era extrem de iubit de elevi. Dascălul a murit în 1939 şi a fost înmormântat în cimitirul oraşului, iar manuscrisele sale au rămas uitate în podul şcolii.
Fostul său elev, bătrânul care i-a relatat povestea, spune că, de-a lungul anilor, obişnuit să arunce o privire spre şcoală noaptea, şi-ar fi dorit să-l mai vadă pe dascăl la ferestre, însă acestea erau mereu întunecate. Într-o seară, pe când era deja la pensie, a avut ciudata „întâlnire“ cu domnul Mărculescu.
Profesorul şi-a făcut apariţia înainte de un incendiu devastator
„Era înainte de căderea primei ninsori. Pe la ora opt seara, mă duceam la gară să-mi aştept nepoţii, care veneau de la Bucureşti. La ora aceea, în extrasezon, nu prea vezi oameni pe stradă, mai ales că era o zi ploioasă. Mergeam pe stradă îngândurat şi obişnuit ca în copilărie să-mi îndrept privirea spre clădirea şcolii vechi, dintr-odată, l-am zărit pe domnul profesor prin gemurile şcolii. M-am speriat cumplit! Era acolo, ca de obicei, aplecat asupra studiilor, îi zăream chelia, flacăra lămpii. Cum poate fi adevărat? La un moment dat, domnul director a dat perdeaua de-o parte şi s-a uitat pierdut şi trist înspre Zamora, dealul de după linii, cum îi spunem noi, localnicii. Am fugit! Ajuns la gară, i-am întâmpinat pe nepoţi, dar nu le-a spus că am avut o asemenea vedenie“, scrie în textul de pe site-ul Editurii Mateescu.
A doua zi, bătrânul află că vechea şcoală a ars din temelii în timpul nopţii, incendiul fiind observat foarte târziu. Focul a ars şi manuscrisele profesorului. „La vremea aceea, s-a spus că incendiul a fost cauzat de o sobă supraîncălzită lăsată aprinsă din neglijenţă de o bibliotecară. Poate că aşa o fi fost şi poate că trebuia găsit un «ţap ispăşitor», dar eu cred că vâlvătaia focurilor n-a fost altceva decât semnul că dascălul meu şi-a luat cu el într-o lume mai bună ideile sale luminoase, departe de mizeria vieţii în care trăim şi căreia nu îi mai sunt folositoare”, a mai spus bătrânul.
Povestea şcolii vechi din Buşteni
Şcoala veche din Buşteni, cu o arhitectură extrem de frumoasă, a fost dată în folosinţă în 1887. A avut acest rol până după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial când, treptat, elevii sunt mutaţi în alte spaţii, iar aici rămân doar ateliere, o sală de sport şi biblioteca oraşului.
Şcoala veche în prezent, după reconstrucţie, sediu al bibliotecii şi al al centrului cultural din Buşteni. FOTO centrulculturalbusteni.ro
De-a lungul timpului, potrivit istoriei oficiale, a suferit două incendii. Ultimul, din 1986, la care face referire bătrânul din Buşteni, a ars clădirea până la temelii. Pe locul vechii şcoli, păstrându-se stilul arhitectural deosebit al acesteia, s-a construit actuala clădire în care, în prezent, funcţionează Centrul Cultural din Buşteni şi Biblioteca Orăşenească.
Mai puteţi citi
Se încarcă comentariile...
