Când apare atacul de panică şi cum se manifestă. De ce este bine să avem o ciocolată în permanenţă în geantă dacă ştim că suntem anxioşi
0
Vi s-a întâmplat vreodată să aveţi, aparent din senin, o stare de agitaţie, însoţită de o senzaţie de greaţă, de celebrul ”nod în gât”, de transpiraţii reci şi tremurat? Este posibil să fi trecut printr-un atac de panică, mai ales dacă toate aceste simptome sunt însoţite de o frică inexplicabilă.
De regulă atacul de panică ”trece singur”, fără ajutor medical, nu durează mai mult de zece minute şi nu are urmări grave asupra organismului, dar poate crea o stare de discomfort atunci când devine o prezenţă constantă.
Maria Butoi, asistent principal şi coordonator SMURD Prahova, explică pe înţelesul tuturor la ce să fim atenţi atunci când cineva de lângă noi este în pragul unui atac de panică şi cum putem face diferenţa între o stare anxioasă sau un episod neurologic mult mai grav care necesită ajutor medical de urgenţă.
Atacul de panică este provocat de un şoc puternic sau de o emoţie de mare intensitate.
Dacă sunteţi martorul unui accident rutier grav şi asistaţi fără să vreţi la agonia unei victime este posibil să faceţi un atac de panică, dacă nu sunteţi familiarizat cu astfel de situaţii. Frica de sânge, frica de moarte, frica de durere şi chiar sentimentul de neputinţă pot duce la apariţia unei stări anxioase.
La fel se poate întâmpla atunci când mergeţi la un examen sau când participaţi la un eveniment important din viaţa dumneavoastră, inclusiv nunta sau o înmormântare. Atacul de panică este provocat până la urmă de o frică ascunsă care prinde viaţă în urma unui şoc sau din cauza unui stimul extern.
Se poate întâmpla să mergeţi pe stradă şi să treceţi pe lângă o persoană care seamănă cu cineva în prezenţa căruia nu vă simţiţi confortabil sau poate să auziţi o voce care în subconştient produce o serie de amintiri neplăcute. Sunt doar câteva dintre cauzele care pot duce la apariţia atacului de panică.
Simptome
Simptomele sunt clare, explică Maria Butoi: respiraţia devine mai agitată, chiar vi se pare că nu mai puteţi respira, apare senzaţia de nod în gât, transpiraţie abundentă şi vizibilă cu broboane pe frunte, chiar dacă afară nu este cald, apare un tremurat imposibil de controlat, durere în piept însoţită de o senzaţie de greutate pe cutia toracică, paloarea tegumentelor (palid la faţă), iar la apogeu se poate ajunge chiar la vărsături şi în cele din urmă la lipotimie (leşin).
În atacul de panică nu este obligatoriu să aveţi toate aceste simptome, ba din contră se poate manifesta direct cu forma culimantă, adică lipotimie, fără niciun simptom vizibil înainte sau doar o senzaţie de greaţă urmată imediat de vărsături.
Primul ajutor
Ca prim-ajutor imediat acordat de cineva care nu are pregătire medicală unei persoane care trece printr-o astfel de criză este indicat în primul rând stimulul verbal, susţine Maria Butoi. Vorbiţi cu ”victima”, încercaţi să o calmaţi, să-i spuneţi că totul o să fie bine, iar discuţia trebuie să fie încurajatoare şi pe un ton calm. Îi puteţi da un pahar cu apă, un cub sau o lingură de zahăr, un lichid dulce, un suc neacidulat, o bomboană. Un ajutor de nădejde în astfel de situaţii este ciocolata.
”Nici n-aveţi idee ce excitator bun este, ce stare de bine poate produce o ciocolată. Noi am uitat să începem cu tratamentul uşor până să ajungem la medicamente”, spune asistentul SMURD.
Cum faci diferenţa între un atac de panică şi un diagnostic mult mai grav
Administrarea de medicamente în astfel de cazuri şi nu numai este absolut interzisă dacă pacientul nu are recomandare specifică de la medic. Chiar dacă avem la noi un calmant care nouă ne face bine, nu avem de unde să ştim cum va reacţiona la o anumită substanţă o altă persoană.
”Administrarea de medicamente se face doar sub supravegherea sau la indicaţiile medicului. Noi nu avem de unde să ştim dacă respectiva persoană este sau nu alergică la ceva. Putem face mai mult rău decât bine”, explică Maria Butoi.
Important este ca, atunci când ne aflăm în situaţia în care suntem nevoiţi să gestionăm o stare de criză a cuiva de lângă noi, să nu punem un diagnostic dacă nu avem studii medicale.
Simptomele atacului de panică sunt similare până la un punct cu ale unor afecţiuni mult mai grave, chiar cu cele ale unui atac vascular cerebral. Dacă persoana care trece printr-o criză nu mai este capabilă să răspundă corect la întrebări banale (cum o cheamă, unde se află, ce zi este etc), nu mai staţi pe gânduri şi sunaţi imediat la 112.
Se încarcă comentariile...
