România află, luna viitoare, cât de pregătită e să facă faţă unei situaţii de urgenţă nucleară
0
În perioada 4-6 octombrie 2016, ţara noastră va găzdui un exerciţiul naţional de răspuns la urgenţa nucleară susţinut prin programul Norway Grants al Guvernului Norvegian, în baza parteneriatului încheiat între Autoritatea Norvegiană pentru Radioprotecţie şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
Anul acesta s-au împlinit trei decenii de la teribilul accident nuclear produs în aprilie 1986, la Cernobîl, când două explozii au zguduit unul dintre reactoarele centralei nucleare. 31 de oameni şi-au pierdut viaţa pe loc. În atmosferă au fost expulzate produsele fisiunii radioactive, iar incendiul care a mistuit reactorul pe parcursul a zece zile de coşmar, în care autorităţile s-au văzut depăşite de situaţie, a conturat dimensiunile dezastrului, odată cu răspândirea în aer a unor cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Bilanţul pe termen lung al accidentului contabilizează sute de mii de victime, iar efectele dezastrului de la Cernobîl continuă să se vadă şi astăzi. Intervenţia pentru diminuarea impactului a fost una plină de bâjbâieli. Spre exemplu, pregătirile pentru distribuirea de iod populaţiei în scopul prevenirii absorbirii iodului radioactiv la nivelul glandei tiroide au început tardiv, la aproape o lună de la accident. Întreg mapamondul a avut câte ceva de învăţat din tragedia de la Cernobîl. Şi chiar dacă de-a lungul celor trei decenii scurse de atunci, protocoalele de intervenţie în astfel de situaţii s-au perfecţionat, rămâne o întrebare recurentă, pentru fiecare naţiune în parte: cât de pregătită este ea să facă faţă unei urgenţe nucleare.
"Va fi testată capacitatea de răspuns a organizaţiilor naţionale în caz de accident sever"
România va afla cum stă la acest capitol peste o lună, în cadrul exerciţiului de răspuns la urgenţa nucleară Valahia 2016.
“La Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă va fi simulată o situaţie de urgenţă nucleară cu scopul de a verifica şi confirma integrarea planurilor şi procedurilor de răspuns la urgenţa nucleară în sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Practic, va fi testată capacitatea de răspuns a organizaţiilor naţionale în caz de accident sever la această centrală, în ideea de a vedea cât de pregătite sunt pentru a răspunde la un eveniment în afara bazei de proiectare la CNE Cernavodă”, explică, pentru Adevărul, Daniel Ionescu, secretarul general al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
"Evidenţiem eventualele greşeli şi cauzele care au condus la ele"
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care asigură, prin cele două reactoare ale sale, aproximativ 20% din necesarul de energie al României, a fost realizată dupa conceptul CANDU (Canadian Deuterium Uranium) şi este, potrivit oficialului CNCAN, una foarte sigură. Şi, totuşi, accidentele mai mari sau mai mici petrecute în istoria nucleară a lumii arată că niciodată nu trebuie să spui niciodată. Exerciţiul desfăşurat între 4 şi 6 octombrie 2016 va evidenţia, printre altele, şi acele puncte nevralgice care ar putea face diferenţa între un răspuns prompt şi eficient la o situaţie reală de urgenţă nucleară şi unul cu sincope grave, mai ales că experienţa unor recente situaţii de urgenţă, de altă natură decât cea nucleară, a demonstrat că lipsa unor protocoale sau nerespectarea lor înseamnă haos.
“Acolo unde, în situaţii reale, a ieşit prost, s-a procedat greşit. Au fost unii care au vrut să iasă în evidenţă, deşi capabilităţile lor erau depăşite. De aceea, este foarte bine că exerciţiul îl facem noi, ca entitate diferită de instituţiile care intervin direct. În ceea ce priveşte situaţia de la Cernavodă, trebuie spus că centralele tip CANDU sunt cele mai sigure din lume. Prin absurd, Doamne-fereşte, dacă se poate întâmpla ceva, sunt diverse faze: de emisie controlată, de evacuare controlată etc. Există un lanţ de proceduri ce trebuie urmate. Panica apare, în general, în rândul populaţiei. Forţele de intervenţie, dacă au proceduri stricte, n-au de ce să intre în panică. Fiecare trebuie să fie conştient şi să înţeleagă că dacă se întâmplă ceva, trebuie să urmeze 1, 2, 3, 4 paşi. De aici, în funcţie de natura urgenţei, trebuie să delegi competenţa la forul superior. Pe noi asta ne interesează, să testăm strict capabilităţile fiecăruia. Nu să-i tragem de urechi, ci să evidenţiem eventualele greşeli şi cauzele care au condus la ele – n-ai avut echipament, n-ai avut oameni, n-ai respectat timpul de reacţie – pentru a le corecta”, mai spune oficialul CNCAN.
Exerciţiul are ca obiectiv tocmai testarea planurilor şi interfeţelor organizaţiilor de răspuns în caz de urgenţă nucleară şi testarea măsurilor aferente, dar şi înţelegerea rolurilor, responsabilităţilor şi capabilităţilor de răspuns la urgenţă pentru fiecare organizaţie participantă.
“Ce înseamnă norul radioactiv, acest bau-bau de care se teme toată lumea?! Nici nu-ţi dai seama dacă este sau nu este… Trece pe lângă tine. Important este să ştii ce să faci când se anunţă o astfel de urgenţă şi tu ca populaţie, şi tu, ca autoritate. Exerciţiile anterioare au arătat că populaţia oraşului Cernavodă cunoaşte ce trebuie să facă într-o asemenea situaţie de urgenţă nucleară. Ceilalţi au planurilor lor de răspuns, pe care le testăm acum”, mai spune Daniel Ionescu.
Pe tot parcursul exerciţiului va exista o comunicare permanentă inclusiv cu presa, iar la final va fi realizat un raport amplu pe baza rezultatelor exerciţiului şi interoperabilităţii organizaţiilor implicate.
Practică standard în domeniul nuclear
“Scopul exerciţiului este de testare a capacităţii de răspuns a fiecărei instituţii în parte de a interveni la o oră dată, pentru o urgenţă, într-un anumit loc şi să corectăm punctele nevralgice. O să existe un scenariu pe care participanţii îl vor afla abia în timpul exerciţiului. Până atunci, nu se va şti care este urgenţa nucleară. Nu există nimic prestabilit. Dacă reacţionează ok, este bine. Unde reacţiile nu sunt cele corecte însă, tragem concluziile şi corectăm”, mai spune Daniel Ionescu.
Acest tip de exerciţiu este o practică standard în domeniul nuclear. În cazul de faţă, exerciţiul este susţinut prin programul Norway Grants al Guvernului Norvegian, în baza parteneriatului încheiat între Autoritatea Norvegiană pentru Radioprotecţie si CNCAN.
"Se testează inclusiv şi capacitatea de comunicare cu organismele internaţionale. Ei au, în fiecare an, câte trei-patru exerciţii de acest gest la diverse centrale din lume pentru a vedea reacţia populaţiei şi a forţelor de intervenţie la nivel local, judeţean, naţional”, mai spune secretarul general al CNCAN.
Daniel Ionescu, secretarul general al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare
La exerciţiu vor participa CNE Cernavodă, Primăria Cernavodă, Prefectura Constanţa, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Nuclearelectrica, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Spitalul de Urgenţă Bucureşti şi Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului.
Se încarcă comentariile...
