Dr. Andrei Filip, unul dintre cei mai apreciaţi medici oftalmologi români FOTO: arhiva personală

La 44 de ani, Andrei Filip este unul dintre cei doar trei chirurgi oftalmologi din România care fac operaţii cu ReLEx Smile, cel mai performant laser pentru corectarea dioptriilor mari.

Doctor în ştiinţe medicale, membru al Societăţii Române de Oftalmologie, al Academiei Americane de Oftalmologie şi al Asociaţiei Panamericane de Oftalmologie, Andrei Filip are mii de operaţii la activ. A urmat cursuri de specializare la Budapesta, Praga, Recklinghausen, Munchen, Koln, Mexico City şi Tijuana.

Unul dintre cei mai apreciaţi medici oftalmologi români, dr. Andrei Filip are competenţe în chirurgia cataractei, chirurgie refractivă, chirurgia glaucomului, chirurgia strabismului, chirurgia pleoapelor, keratoplastie (transplant de cornee), crosslinking, tratamente laser, angiofluorografie şi ecografie oculo-orbitară. În interviul acordat pentru Weekend Adevărul, dr. Andrei Filip a vorbit despre cele mai noi tehnologii în chirurgia oculară, despre riscurile şi beneficiile operaţiilor cu laser, ca şi despre cele mai des întâlnite afecţiuni oculare.

De unde a pornit pasiunea dumneavoastră pentru oftalmologie?

Andrei Filip: Tatăl meu este medic oftalmolog, iar când eram copil mă lua cu el la spital. Încă din acele momente am fost captivat de această meserie, prin urmare, mi-am dorit dintotdeauna să ajunj oftalmolog. În anul 1991, părinţi mei au pus bazele clinicii în care astăzi lucrez, iar în momentul de faţă în instituţia noastră avem angajaţi peste 60 de oameni. De asemenea, clinică noastră este renumită pentru serviciile medicale de calitate şi pentru faptul că încă de la început am adus, în premieră, în ţara noastră, tehnologii moderne oferind astfel pacienţilor români posibilitatea de a se trata în ţară. Avem o echipă extraordinară, fără de care ar fi imposibil să avem performanţe la acest nivel, ne facem meseria cu drag şi ne tratăm pacienţii aşa cum ne dorim noi să fim trataţi.

Aţi absolvit un liceu de artă şi aţi ajuns medic oftalmolog. Cât de mult v-a ajutat artă în meseria dumneavoastră? Este o interdependenţă între cele două?

Am urmat liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza“ şi consider că a fost o alegere deşteaptă pentru că acesta şcoală mi-a dezvoltat manualitatea, înţelegerea spaţiului şi a dimensiunilor, imaginaţia, să pot gândi „out of the box“, lucruri care mă ajută foarte mult că medic chirurg, dar şi în viaţă, în general.

Care sunt afecţiunile oculare pe care le-aţi întâlnit cel mai des?

Din păcate, există multe boli, iar din punct de vedere al cazuisticii, ne întâlnim cu tot ce ne putem imagina. Însă, în clinica noastră ni se adresează în special oameni cu cataractă, miopie, hipermetropie, astigmatism, glaucom, degenerescente retiniene, dar şi multe altele.

Cât de mult „alimentează“ problemele oculare lipsa unei alimentaţii adecvate?

Consider că în viaţă trebuie să existe un echilibru în tot ce facem, inclusiv în alimentaţie. Nu în ultimul rând, consider că bagajul genetic influenţează foarte mult. Afecţiunile oftalmologice pot fi prezente la orice vârstă, inclusiv cataracta sau glaucomul. Strabismul sau dioptriile pot împiedică bună dezvoltare a sistemului vizual.

Care este frecvenţa cu care copiii ar trebui duşi la controale oftalmologice?

Primul control se face la naştere, de către neonatolog, apoi dacă toate sunt bune, următorul se face în jurul vârstei de 3 ani, apoi la vârsta preşcolară, în perioada pubertăţii sau în funcţie de nevoie.

„Glaucomul este o boală foarte periculoasă“

Când ar trebui să ne îngrijoreze tensiunea oculară şi care sunt riscurile hipertensiunii oculare?

Glaucomul este o boală foarte periculoasă, care netratată duce la orbire. O mare problemă o reprezintă faptul că nu are manifestări, iar când pacientul îşi da seama, de multe ori este târziu. Pentru a fi depistată este important că în jurul vârstei de 40 de ani să mergem la oftalmolog şi să facem nişte investigaţii specifice. Se spune că în glaucom tot ce se pierde nu se mai poate recâştiga. Din fericire, medicina s-a dezvoltat foarte mult şi avem la dispoziţie metode multiple de tratament sau control al bolii.

Care este cea mai adecvată soluţie în cazul pacienţilor care suferă de cataractă?

Cataracta se spune că apare la peste 70% dintre oamenii sănătoşi, după vârstă de 65 de ani, dar poate apărea şi mai devreme sau mai târziu. Prin cataractă înţelegem că lentila din interiorul ochiului îşi pierde transparenţa. Singurul tratament curativ este operaţia, prin care înlocuim cristalinul opacifiat cu unul nou, transparent, care nu se mai strică. Partea bună este că operaţia este uşoară pentru pacient, nu doare, anestezia fiind locală, durează aproximativ şapte minute şi nu necesită internare. De asemenea, datorită evoluţiei tehnologiei putem să reducem în cele mai multe cazuri şi dioptriile sau să le corectăm în totalitate.

Care sunt şansele apariţiei în anii următori a unor tehnici laser şi pentru cataractă?

Există de mult timp un laser care este utilizat pentru tratamentul cataractei secundare, ce apare la o perioada de timp după operaţia iniţială, de înlocuire de cristalin. Acest tip de tratament se efectuează în cabinet, nefiind considerat operaţie. În momentul de faţă, „standardul de aur“ în chirurgia cataractei este operaţia cu ultrasunete şi microincizie şi implant de cristalin artificial foldabil, adică moale. Incizia principala este de aproximativ doi milimetri şi se face cu ajutorul unor dispozitive de unică folosinţă cu dimensiune prestabilită. Există o tehnologie prin care un laser efectuează inciziile pentru operaţie, însă este scumpă, greoaie, mult mai traumatizantă şi de durată, prelungind timpul operator. Acest tip de laser poate fi util mai ales pentru chirurgii cu mai puţină experienţă sau la început de drum. Din asta înţelegem că laserul în chirurgia cataractei poate avea un viitor, progresul tehnologic firesc.

„Tehnica este incredibil de prietenoasă cu pacientul“

Clinica la care lucraţi alături de tatăl dumneavoastră este singură din România şi una dintre cele câteva centre din Europa Centrală şi de Est, dotată cu cea mai nouă generaţie a celui mai precis laser cu femtosecunde. Care sunt avantajele şi riscurile acestui laser în operaţiile de reducere a dioptriilor comparativ cu generaţiile precedente?

Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de chirurgie refractiva cu laser. De atunci s-au dezvoltat trei generaţii, prima se numeşte PRK, a două Lasik care şi ea are deja o varianta modernă numită FemtoLasik şi cea de-a treia ReLEx SMILE. Este interesant faptul că de fiecare dată, atunci când a apărut o generaţie nouă, cea precedentă a rămas, dându-ne posibilitatea de a oferi pacienţilor noştri tratamente cât mai personalizate. În anul 2014, am introdus în premieră în România cea mai modernă tehnică de corecţie a dioptriilor cu laser, numită ReLEx SMILE. De atunci am efectuat peste 1.100 de intervenţii, rezultatele fiind spectaculoase. Această tehnică cunoscută din ce în ce mai mult sub numele de SMILE, reprezintă evoluţia tehnicilor anterioare. Tehnica este incredibil de prietenoasă cu pacientul, nu există durere, procedura laser durează 24 de secunde, iar cu totul câteva minute.

Câţi doctori ştiu la nivel european şi mondial să facă operaţia ReLEx SMILE?

În 2014, când am început noi, erau doar 300 de doctori în toată lumea, trei dintre ei la noi în clinică. Acum există în jur de 1.600 de astfel de doctori în toată lumea. În România, încă suntem singurii care practicăm această tehnică. Anul trecut am fost invitat să particip în calitate de co-autor la realizarea celui de-al doilea ghid despre tehnică SMILE şi primul care se bazează pe experienţă chirurgilor.

Cât durează refacerea după operaţia ReLEx SMILE şi cât de repede îşi pot relua pacienţii activităţile obişnuite? Care este riscul de regresie?

Recuperarea vizuală este foarte rapidă, după 72 de ore pacienţii pot reveni la o viaţă normală fără restricţii. În comparaţie cu celelalte tehnici laser, SMILE oferă cea mai mare stabilitate în timp a dioptriilor. Atunci când vorbim despre oricare dintre tehnicile pentru reducerea dioptriilor, trebuie să avem în vedere, în afară de fenomenul cunoscut sub numele de regresie, şi faptul că organismul uman este într-o permanentă schimbare şi adaptare. Adică dioptriile pot creşte din alte cauze sau pot fi influenţate de activităţile îndelungate de birou, la aproape, inclusiv calculator, telefon, tabletă.

Ce soluţii sunt pentru pacienţii cu peste 10 dioptrii cu minus şi care nu pot fi operaţi cu laserul?

Atunci când dioptriile nu pot fi corectate în totalitate cu laser, se poate reduce numărul lor, acest fapt reprezentând un mare beneficiu pentru pacient. Atunci când laserul nu este indicat din diverse cauze, există opţiuni că înlocuirea cristalinului sau implantarea unor lentile intraoculare, peste cristalinul natural.

„Nu m-a tentat niciodată să plec să lucrez peste hotare“

Cum aţi descrie relaţia pe care o aveţi cu pacienţii?

Îmi place foarte mult meseria pe care o am şi de aceea îmi face plăcere să am o relaţie caldă şi apropiată cu pacienţii mei. Este foarte important că pacienţii să fie informaţi despre afecţiunea lor şi despre soluţiile existente. De aceea, avem sisteme de informare foarte bine puse la punct, fiecare cabinet fiind dotat cu ecrane de prezentare cu animaţii interactive despre afecţiuni, tratamente, operaţii. Comunicarea este extrem de importantă, de aceea pacienţii noştri au datele de contact ale medicilor şi asistentelor, putând lua legătura cu noi în orice situaţie. Îi încurajăm să ne adreseze întrebări, în cazul au nelămuriri sau dacă consideră că evoluţia este nefavorabilă.

Este un moft sau o necesitate reducerea miopiei cu ajutorul laserului?

Pentru mulţi faptul că sunt dependenţi de ochelari sau lentile de contact, reprezintă un semn de slăbiciune, un handicap, împiedicându-i să aibă viaţă pe care şi-o doresc. Pentru alţii însă, ochelarii reprezintă un accesoriu. Cel mai bun aspect este că în aceste situaţii, de cele mai multe ori, nu vorbim despre boli, asta înseamnă că operaţiile se fac numai atunci când sau dacă pacienţii îşi doresc. Eu le spun astfel: „prima condiţie că să faci o astfel de operaţie este să îţi doreşti, apoi să se poată“. De asemenea, este important că factorul timp nu este implicat, adică nu ne grăbeşte nimic să facem această operaţie, decât dorinţa de a scapă de ochelari sau lentile de contact. Datoria noastră, că medici, este să îi sfătuim întotdeauna corect, cu privire la tehnică aleasă, chiar dacă noi practicăm sau nu acea tehnică.

Câte operaţii aţi efectuat de la începutul carierei?

Multe, mii, dar este greu să va răspund corect, însă va pot spune că în medie la noi în clinică se fac în jur de 100 de operaţii pe săptămână.

V-a tentat vreodată să plecaţi să lucraţi peste hotare?

Niciodată! Clinica Ama Optimex, în care lucrez, este dotată cu echipamente şi tratamente oftalmologice la cel mai înalt nivel tehnologic, avem tot ce ne trebuie sau visam şi oferim pacienţilor tot ce este mai bun. În fiecare an, merg la congrese internaţionale şi vizitez diverse clinici pentru schimburi de experienţă şi pentru a învaţă lucruri noi. Până acum, de fiecare dată, mă întorc mulţumit de nivelul la care lucrez în clinica noastră.

CV

Nume: Andrei Filip

Data şi locul naşterii: 20 august 1974, Bucureşti

Studiile şi cariera:

Licenţiat în 1999 la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti.

Din 2000 este medic stagiar, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central dr. Carol Davila şi Spitalul Filantropia.

Din 2001 lucrează la clinica Ama Optimex.

Din 2006 este Medic specialist oftalmolog.

Din 2007 este doctor în Ştiinţe medicale, iar din 2009 a devenit medic primar.

Este co-autor al 6 carti de oftalmologie publicate în România. Co-autor al cărţii „SMILE- Small Incision Lenticule Extraction“, publicată bilingv (engelză şi spaniolă) şi co-autor al cursului de instruire cu tema: „Small-Incision Lenticule Extraction (ReLEx SMILE)“, prezentat în cadrul Congresului Anual al Societăţii Americane de Cataractă şi Chirurgie Refractivă, ASCRS, Mai 2016, New Orleans, SUA.

Este recenzor pentru „Journal of Refractive Surgery“ (Jurnalul de Chirurgie Refractivă), publicaţia oficială a Societăţii Internaţionale de Chirurgie Refractivă.

A urmat aproape 30 de cursuri de perfecţionare şi specializare în America de Nord şi Europa

A participat la aproape 40 de conferinţe internaţionale în America de Nord şi Europa

Locuieşte în: Bucureşti.