Cum arată proiectul cartierului pentru justiţie din Bucureşti. Investiţia, plănuită pe un teren central, depăşeşte 1 miliard de euro

La jumătatea lunii iulie a acestui an, oficialii Primăriei Capitalei au anunţat intenţia de a construi un centru multifuncţional, care presupune ca majoritatea instanţelor din Bucureşti să funcţioneze în acelaşi perimetru.

Centrul, potrivit proiectului iniţiat în 2014 de fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar urma să fie construit în perimetrul delimitat de Bulevardul Unirii - Bulevardul Octavian Goga - străzile Nerva Traian şi Mircea Vodă din Bucureşti.

Aceasta este varianta finală a proiectului Cartierului pentru Justiţie, pus în dezbatere publică în 2015, dar blocat timp de doi ani între Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării şi Primăria Capitalei.

Până în prezent, toţi miniştrii care s-au succedat la Justiţie şi Dezvoltare s-au arătat interesaţi de ideea care a avut ca precursoare alte două proiecte: abandonatul Centru Esplanada, gândit pe 11 hectare, pentru care s-au făcut exproprieri exorbitante şi o mai veche idee a lui Nicolae Ceauşescu, demarată în aceeaşi zonă prin anii ‘80, pe 27.000 de metri pătraţi, ale cărei fundaţii se mai văd şi astăzi.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, luna trecută, proiectul de hotărâre privind solicitarea către Guvernul României de a trece terenul amintit din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în domeniul public al Municipiului Bucureşti şi administrarea CGMB. Întreg terenul pe care ar urma să se construiască centrul multifuncţional are o suprafaţă totală de aproape 11 hectare (106.000 de metri pătraţi), dintre care peste 4.600 de metri pătraţi au fost cumpăraţi deja de municipalitate, prin contracte de vânzare-cumpărare.

„Pe amplasament se va realiza un Centru multifuncţional, care va cuprinde: spaţii administrative, spaţii birouri, centrul de afaceri, investiţii culturale, zonă verde şi de agrement şi de parcări”, se arată pe site-ul Primăriei Capitalei, iar în Expunerea de motive se precizează că, la nivelul Bucureştiului, se înregistrează un deficit major cu privire la bunurile imobile destinate dezvoltării şi implementării unor proiecte în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi a unor proiecte în domeniul cultural.

Robert Cazanciuc: "La 1890 au fost în stare să construiască Palatul de Justiţie, iar noi ne punem problema să punem o instanţă într-un cămin de nefamilişti”

Proiectul, numit în 2013 "Cartierul pentru Justiţie" (impropriu spus, pentru că funcţiunile pentru cultură le-au depăşit ca număr şi suprafaţă pe cele de justiţie), a propus, din start, realizarea unui complex urbanistic de anvergură care ar grupa într-un singur ansamblu de clădiri toate instituţiile destinate sistemului judiciar din Bucureşti, dar şi un centru cultural, o zonă de imobile de birouri şi un parc, cu parcări şi legături subterane. Proiectul are şanse ca, în următorul cincinal, să devină realitate. O spune chiar iniţiatorul de acum 3 ani al proiectului, Robert Cazanciuc, care explică de ce e nevoie de adunarea tuturor clădirilor destinate justiţiei în aceeaşi zonă şi cum ar putea rezolva problema acest centru multifuncţional.

“Nu poţi să funcţionezi în Bucureşti cu 17 clădiri împărţite de la un cap la altul al oraşului. Reunirea lor facilitează accesul cetăţeanului la Justiţie, dar la fel de importantă era dorinţa de a rezolva şi problemele celor ce lucrează în clădiri care continuă si acum să fie improprii funcţionării normale. Cu excepţia Palatului de Justiţie, a clădirii de la Sectorul 6 şi a clădirii de la Sectorul 3, toate clădirile în care funcţionează o instituţie de justiţie, au fost înainte destinate pentru altceva. Ce să mai vorbim, uite clădirea în care funcţionează Înalta Curţi! E inadmisibil! Am putea demonstra că se mai poate construi şi după '89. Din păcate, după Revoluţie nu s-a construit prea mult şi din raţiuni de costuri, şi am ajuns să ducem clădirea publică în derizoriu. La 1890 au fost în stare să construiască Palatul de Justiţie, iar noi ne punem problema să punem o instanţă într-un cămin de nefamilişti”, a declarat, pentru Adevărul, senatorul Robert Cazanciuc.

O investiţie de peste 1 milliard de euro

Fostul ministru al justiţiei explică şi cât ar costa realizarea proiectului pe care Banca Mondială s-a arătat interesată să-l finanţeze încă de acum trei ani.

“Noi i-am spus Cartierul de justiţie şi el aşa a rămas în spaţiul public, dar din cele 11 hectare, doar 4 sunt pentru justiţie, restul sunt pentru altceva. Banca Mondială s-a arătat foarte interesată de a finanţa acest proiect pe un concept de regenerare urbană care ar depăşi în total 1 miliard de euro! Numai ansamblul pentru justitie era evaluat la câteva sute de milioane de euro. Cel puţin 200 de milioane de euro pentru clădirile Cartierului de Justiţie (...).”, mai spune Robert Cazanciuc

Cum a ajuns proiectul Cartierului pentru Justiţie în perimetrul eşuatului Esplanada

Centrul multifuncţional Cartierul pentru Justiţie a ajuns să se suprapună, nu întâmplător, cu perimetrul fostului proiect "Esplanada", pentru că, la iniţierea sa, Ministerul Justiţiei a solicitat Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti identificarea unor amplasamente optime pentru gruparea, într-un mod coerent, facil şi reprezentativ a următoarelor instituţii: Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoriile Sectoarelor 2 şi 5, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Institutul Naţional al Magistraturii, Inspecţia Judiciară. Au fost identificate trei terenuri care au răspuns cerinţelor: Primul - fostul amplasament al Operei Române, situat de-a lungul B-dlui. Unirii (aproape 11 hectare - fosta Esplanada); al doilea - un teren liber din faţa Academiei Române, iar al treilea, amplasamentul cunoscut drept Casa Radio. Concluzia a fost că prima dintre variante este cea optimă.

“Cele trei amplasamente au fost analizate în funcţie de: poziţionarea faţă de zona centrală şi relaţia cu alte zone funcţionale (...), caracteristicile amplasamentului (conformare, utilităţi existente), caracteristici legate de eficienţa economică a investiţiei (posibilitatea etapizării investiţiei; costurile de echipare; exproprieri şi probleme juridice). A rezultat faptul că, deşi toate cele trei amplasamente îndeplinesc condiţiile necesare pentru realizarea „Cartierului pentru Justiţie”, situl aflat pe Bulevardul Unirii a întrunit cele mai multe avantaje în urma analizei comparative”, se arată în concluziile Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.

În urma analizei comparative, situl aflat pe Bulevardul Unirii a întrunit cele mai multe avantaje pentru proiectul Cartier pentru Justiţie - Sursa: lect. dr. arh. Radu-Petre Năstase, ilustrare 3D©Atelier Vitec

Varianta 2 era terenul aflat între Academia Română şi Parlamentul României (8,92 hectare)

Varianta 3 era fostul amplasament al Muzeului Naţional de Istorie, pe Splaiul Independenţei (8,59 hectare)

Sute de studenţi au căutat soluţii pentru acest proiect

Din studiul preliminar a rezultat că ansamblul pentru justitie de la care s-a pornit iniţial, ar avea nevoie de 4 hectare. Dar cum întregul sit “Esplanada” are 11 hectare, a fost căutată o funcţiune integrată a acelor 11 hectare. 

“Aşa a apărut ideea unui concept derulat împreună cu Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Culturii şi, ulterior, am cerut Facultăţii de Arhitectură să facă un studiu de concept, cu ajutorul studenţilor (practic, Facultatea de Urbanism a făcut studiul de amplasament, iar cea de Arhitectură a dat studenţilor de anul 5 tema pentru un concept. S-au implicat destul de mulţi studenţi la vremea aceea pentru că era o provocare pentru oricine să găseşti o soluţie pentru acest teren gol din centrul Bucureştiului. Aşa s-a ajuns la varianta ca pe lângă funcţiunile destinate Justiţiei, să mai avem o sală de concerte cu un parc şi, ultima parte, funcţiuni de birouri, care pot fi birouri guvernamentale sau clădiri private”, mai spune Robert Cazanciuc.

Robert Cazanciuc, inţiatorul proiectului Cartier pentru Justţie