Cum a devalizat milionarul Cătălin Chelu una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din România. Schema prin care a sifonat 2,5 milioane de euro
0
De patru luni, pe rolul Tribunalului Argeş se află un dosar în care patru persoane, inclusiv doi dintre oamenii de încredere ai milionarului Cătălin Chelu, decedat în 2014, sunt judecaţi pentru că au delapidat Alprom Piteşti, una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din România, în perioada 2006-2010.
Din noiembrie 2019, pe rolul Tribunalului Argeş se află un dosar în care patru persoane, inclusiv doi dintre „locotenenţii” milionarului Cătălin Chelu, decedat în 2014, sunt judecaţi pentru delapidarea fabricii Alprom. Printre cei judecaţi se numără Gabriel Constantinescu, fost director general Alprom şi principalul om de încredere al lui Cătălin Chelu, precum şi Badea Ştefan Niţache, un alt ”locotenent” al fostului patron al Alprom Piteşti. Acum Niţache este de negăsit, fiind dat în urmărire naţională.
Una dintre metodele delapidării consta în închirierea de spaţii la preţuri uriaşe. Spaţiile erau închiriate de la firme-fantomă, ce intrau în insolvenţă la câteva luni după parafarea contractului. În spatele firmelor prin care fabrica de mobilă din Piteşti (înfiinţată în 1963, aflată în insolvenţă din 2014) a fost delapidată cu aproape 2,5 milioane euro s-au aflat interpuşi ai omului de afaceri Cătălin Chelu.
Vă prezentăm în cele ce urmează detalii spectaculoase din rechizitoriul procurorilor DIICOT.
Plăţi de milioane fără să se încheie vreun contract
Ştefan Badea Niţache, unul dintre oamenii de încredere ai lui Cătălin Chelu, a fost administratorul unei firme cu sediul în comuna argeşeană Priboieni, firmă prin care au fost delapidate sume uriaşe de la Alprom. Ştefan Badea Niţache mai are două condamnări la activ, una de patru ani şi alta de 7 ani şi 6 luni (aceasta din urmă pentru înşelăciune), fiind eliberat condiţionat în octombrie 2018, însă cu un rest de pedeapsă rămas de executat de doi ani şi 114 zile.
Prima mare ilegalitate prezentată de către procurori în rechizitoriu este legată de tranzacţiile efectuate în perioada 2006-2008 între Alprom şi firma Fabimex Manufactory din Priboieni, unde administrator era Ştefan Badea Niţache. Concret, ”Gheorghe Ovidiu Şuţă, director economic la Alprom, a efectuat plăţi nedatorate către Fabimex în valoare de 2.118.821 lei. Din această sumă, în octombrie 2009, reprezentanţii fabricii Alprom au compensat suma de 624.891 lei, reprezentând contravaloarea unei facturi prin care Fabimex a vândut către Alprom utilaje în valoarea totală de 624.891 lei, rămânând un prejudiciu nerecuperat de 1.493.930 lei. Pentru plăţile efectuate către Fabimex, Şuţă Gheorghe nu a încheiat vreun contract, neexistând vreo justificare plauzibilă cu privire la aceste plăţi. În realitate, Badea Ştefan Niţache şi-a însuşit aceste sume de bani, nerestituindu-le Alprom”.
Milioane de lei cheltuite pe spaţii închiriate şi nefolosite
O altă metodă prin care Alprom a fost delapidată cu sume mari a constat în închirierea pe 10 ani a unor spaţii de la o firmă-fantomă administrată de un interpus al milionarului Cătălin Chelu. Firma Maital Press Slatina a fost înfiinţată în octombrie 2009, cu doar câteva zile înainte de încheierea primului contract de subînchiriere cu Alprom Piteşti. Pe 12 octombrie 2009, Gabriel Constantinescu (director general la Alprom între 2009 şi 2014) a închiriat de la Maital Press un spaţiu de 1295 mp în Slatina. Spaţiul a fost închiriat pe 10 ani pentru suma de 1,34 milioane lei. Pe 14 octombrie 2009, Alprom, tot prin Gabriel Constantinescu-principalul locotenent al lui Cătălin Chelu-a închiriat tot de la Maital Press un spaţiu de 1400 mp în Galaţi (oraşul natal al lui Constantinescu), tot pe 10 ani şi pentru suma de 1,36 milioane lei. Ambele spaţii subînchiriate aparţineau unei firme din Galaţi administrate de un apropiat al lui Cătălin Chelu.
Întreaga contravaloare a celor două chirii, una uriaşă, de 2,71 milioane lei, a fost plătită integral de Alprom în aceeaşi lună, prin trei ordine de plată. Culmea e că firma Maital Press nu a mai desfăşurat alte activităţi în afara celor două contracte încheiate cu Alprom, iar pe 12 mai 2010 a intrat în insolvenţă. Alprom a folosit spaţiul închiriat în Slatina ca spaţiu de expoziţii doar şapte luni, deşi, precizează anchetatorii, ”Gabriel Constantinescu a dispus plata către Maital Press a chiriei pe 10 ani. Suma de bani a fost însuşită fără drept de către Tinel Panaite, administratorul Maital Press. Drept urmare, firma Maital Press a fost înfiinţată nu pentru a derula activităţi economice generatoare de profit, ci pentru a ajuta la delapidarea Alprom”.
Delapidarea este şi mai evidentă în cazul spaţiului închiriat la Galaţi de către Alprom: spaţiul respectiv nu a fost utilizat vreodată de Alprom. Drept urmare, suma de 2,64 milioane lei dată pentru cele două spaţii a fost în fapt delapidată.
Utilaje revândute de trei ori mai scump
O altă modalitate descoperită de anchetatori cu privire la delapidarea Alprom a constat în achiziţionarea unor utilaje la preţuri umflate de la o firmă-fantomă-Gioklit Serv Com 57 din Piteşti, firmă ce a funcţionat doar şapte luni. Concret, în octombrie 2009, Alprom a achiziţionat prin directorul Gabriel Constantinescu 10 capete tractor şi 10 semiremorci de la respectiva firmă, înfiinţată-culmea!-în aceeaşi lună, pentru suma de 2,76 milioane lei. Procurorii au constatat că Gabriel Constantinescu nu fusese mandatat de către Alprom pentru aceste achiziţii şi că nu a fost încheiat vreun contract de vânzare-cumpărare cu firma din Piteşti. După cum se precizează în rechizitoriu, firma din Piteşti a achiziţionat respectivele utilaje din Germania cu suma de 857.620 lei, vânzându-le după aceea de trei ori mai scump firmei Alprom. Firma din Piteşti, administrată de acelaşi Tinel Panaite din Galaţi, a intrat în insolvenţă în mai 2010, singurele tranzacţii fiind cele făcute cu Alprom. Procurorii scriu negru pe alb că respectivele utilaje ”puteau fi cumpărate direct de Alprom de la furnizorii din străinătate” şi că astfel nu s-ar mai fi cheltuit acele sume foarte mari. Suma delapidată în acest caz este de 1,9 milioane lei.
Mobilier de milioane vândut şi neplătit
Cea mai mare delapidare adusă Alprom a fost comisă printr-o altă modalitate nelegală. Concret, în 2010, Alprom a vândut către firma Terifal din Galaţi mobilier în valoare de 4,3 milioane lei. Însă suma ce trebuia plătit nu a fost încasată vreodată de Alprom. Iar procurorii spun că ”inculpatul Gabriel Constantinescu ştia de la început că Terifal nu va plăti contravaloarea bunurilor, deoarece acestea au fost ulterior achiziţionate de la Terifal de şase societăţi comerciale ce erau în sfera de influenţă a lui Cătălin Chelu, acesta fiind unul dintre asociaţi la cinci dintre cele şase firme”.
Producătorul de mobilă Alprom Piteşti, era în trecut una dintre marile fabrici din industria mobilei din România, iar până în 2008 avea o cifră medie de afaceri anuală de 20 milioane de euro, 70% din producţie mergând la export, în Europa de Vest.
Cătălin Chelu a cumpărat 51,7% dintre acţiunile Alprom în noiembrie 2009. Cătălin Chelu deţinea încă de dinainte de 2006 un pachet important de acţiuni la fabrica din Piteşti.
La începutul anilor 2000, Alprom avea 1.000 de angajaţi, iar în 2014, ajunsese la 215 salariaţi. În prezent, la Alprom lucrează aproximativ 100 de oameni.
Alprom, cel mai mare producător de mobilă din judeţul Argeş, are de achitat creditorilor suma de 24 milioane lei, după ce în anul 2014 a deschis procedura insolvenţei. Conform tabelului creanţelor, cea mai mare datorie – de 5,3 milioane lei – este către Fisc. Pe locul doi în topul creditorilor se află Raiffeisen Bank, cu 5,2 milioane lei de recuperat, iar pe locul trei BCR, cu 3,6 milioane lei. Către salariaţi, Alprom are de achitat 545.000 lei (2,31% din totalul datoriilor). Dintre firmele private, cea mai mare sumă de recuperat o are Cibrosat din Galaţi – 3,4 milioane lei.
Bunurile Alprom, apartamente, sedii administrative şi terenuri, au fost scoase la vânzare în repetate rânduri de administratorul judiciar al societăţii, fără succes până acum. Suma cerută pentru două terenuri din Piteşti însumând 4,8 hectare se ridică la aproape 2 milioane de euro.
Se încarcă comentariile...
