Condamnaţii din dosarul Banca Română de Scont, asimilaţi funcţionarilor publici. Decizia dată de ÎCCJ va conta, săptămâna viitoare, la judecarea apelului

Pe 15 iunie, la Curtea de Apel Bucureşti este programat un nou termen în apelul formulat de inculpaţii condamnaţi de Tribunalul Bucureşti în dosarul BRS. Asta după ce, în martie, instanţa a cerut ÎCCJ pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: "dacă în sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi supravegheată de BNR, este funcţionar public".

Pe 30 mai 2017, ÎCCJ a decis, în dosarul amintit, că da, funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este funcţionar public. 

Asta însemnă că inculpaţii din dosarul afacerii “Banca Română de Scont” pot fi consideraţi functionari publici şi judecaţi ca atare.

“Deşi dreptul penal foloseşte noţiunea de „funcţionar public”, sensul sintagmei este relativ diferit faţă de cel, să-i spunem „clasic”, provenit din sfera relaţiilor administrative. Practic, legiuitorul, la configurarea normei penale, a remarcat că, există categorii de persoane care prin activitatea profesională realizează prestaţii din poziţii importante în cadrul unor structuri sociale chiar private. Şi astfel, fără a fi <<funcţionari publici>>, în sensul persoanei ce exercită o formă de reprezentare  a statului, ca urmare a poziţiei lor, aceştia sunt asimilaţi numai de legea penală celor ce servesc interesului public, în sensul larg al expresiei. Ca urmare, persoane care acţionează în sfera privată, cum este cazul în speţa de faţă, datorită importanţei poziţiei deţinute în cadrul companiei, exercitând astfel prestaţii cu impact important, vor intra în categoria amintită. Practic, legea penală, ca urmare a importanţei activităţii lor la nivel social, le impune rigori suplimentare care vor determina consecinţe proporţionale în cazul abaterilor săvârşite”, explică, pentru "Adevărul", avocatul Liviu Stancu, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei. 

Reamintim că în mai 2015, Tribunalul Bucureşti a condamnat  în dosarul afacerii Banca Română de Scont (BRS), afacere de care-şi leagă numele Sorin Ovidiu Vîntu, mai multe persoane, al căror apel urmează să se judece săptămâna viitoare.   

Preşedintele BRS, Teodor Nicolăescu, a primit 6 ani de închisoare pentru delapidare şi 3 ani pentru constituirea unui grup infracţional organizat, rezultând 7 ani de închisoare, după cumularea pedepselor.

Răzvan Haritonovici, preşedinte Astra Asigurări, a fost condamnat la 4 ani pentru complicitate la delapidare şi 3 ani pentru constituirea unui grup infracţional, având de executat, în cazul în care Curtea de Apel Bucureşti va menţine sentinţa, 5 ani de închisoare. 

Corina Alexe, directorul sucursalei Bucureşti a BRS, a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi 3 ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat, ceea ce înseamnă 5 ani de închisoare, prin cumulare pe care îi va executa în cazul în care Curtea de Apel Bucureşti va menţine sentinţa.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi, printre alţii: Lucian Burghelea, şeful biroului plasamente de la societatea de asigurări Astra, care a primit  4 ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi 3 ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat (5 ani, după cumulare), Constantin Naforniţă, preşedintele societăţii de valori mobiliare Sivamo, care a primit  4 ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi 3 ani pentru constituirea unui grup infracţional organizat (rezultând 5 ani, prin cumulare) şi Rodica Dumitru, preşedinte interimar al BRS,care a primit 3 ani pentru delapidare şi 3 ani pentru constituirea unui grup infracţional organizat (4 ani de închisoare, după cumulare)

Fosta Bancă Astra din Braşov, devenită Banca Română de Scont  a fost preluată în 1998, printr-o majorare de capital, de grupul financiar Gelsor, grup deţinut de Sorin Ovidiu Vîntu. BRS n-a mai putut funcţiona din martie 2002, când BNR a anunţat decizia de retragere a licenţei şi iniţierea procedurii de declanşare a falimentului băncii. În vara aceluiaşi an, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a plătit deponenţilor de la BRS opt miliarde lei vechi. Potrivit datelor oficiale, pierderile BRS se ridică la circa şase milioane dolari.