Antreprenorii care fac afaceri verzi în Făgăraş. Au salvat de la tăiere peste 25.000 de hectare de păduri

Ecoturismul în Făgăraş câştigă tot mai mulţi adepţi FOTO: George Soare

Fundaţia Conservation Carpathia, care a salvat de la tăiere peste 25.000 de hectare de păduri, a lansat un nou proiect prin care îi sprijină pe antreprenori să dezvolte afaceri ce pot contribui la conservarea resurselor naturale din Munţii Făgăraş

Fundaţia Conservation Carpathia a lansat recent programul „Afaceri Verzi pentru antreprenorii şi viitori antreprenori din zona de sud a Munţilor Făgăraş“, al cărui scop este sprijinirea dezvoltării unor businessuri ce pot contribui la conservarea resurselor naturale din zonă.

Mai precis, specialiştii fundaţiei şi ai firmei Conservation Capital din Marea Britanie vor oferi consultanţă şi asistenţă tehnică, adaptate nevoilor specifice ale antreprenorilor.

„Acest proiect propune dezvoltarea pe termen lung a unei economii bazate pe conservare, care să combine economia locală, dezvoltarea şi crearea de locuri de muncă cu obiective de conservare a naturii din Munţii Făgăraş. Proiectul nu oferă finanţare, ci susţine înfiinţarea şi dezvoltarea a cel puţin zece afaceri verzi funcţionale, care să creeze o economie sustenabilă, prietenoasă cu mediul şi care să influenţeze în mod pozitiv traiul comunităţilor locale. Până în prezent, în program s-au înscris 23 de persoane. Proiectele vizează dezvoltarea unor afaceri în ecoturism, activităţi recreaţionale, prelucrarea de fructe şi legume, înfiinţarea unei plantaţii de cătină“, a detaliat István Szabó, manager al Fundaţiei Conservation Carpathia. 

Producătorii locali şi antreprenorii şi-au dat mâna

Pe lângă atreprenori, Conservation Carpathia a finalizat şi mai are în curs de derulare numeroase programe pentru susţinerea localnicilor din sudul Munţilor Făgăraş.

Un astfel de proiect este „Pachetul pentru vârstnici“, desfăşurat în perioada stării de urgenţă. Timp de opt săptămâni, fundaţia a cumpărat produse alimentare de la producători locali şi le-au oferit persoanelor vârstnice din satele aflate în zonă. Astfel, aproape 80.000 de euro au mers către antreprenori şi micii producători locali, iar persoanele în vârstă au avut hrana asigurată pe perioada carantinării.

Meşteşugarii locali sunt sprijiniţi prin diferite programe FOTO: George Soare

Un model similar a fost pus în practică şi pentru a asigura mesele turiştilor care ajung la observatoarele de animale sălbatice de pe Valea Dâmboviţei. Concret, se achiziţionează doar produse locale tradiţionale, stimulând astfel profitul micilor producători. O altă afacere verde de succes este Ferma de Biodiversitate Cobor, unde conceptul de dezvoltare prin conservare este aplicat de câţiva ani şi merge ca pe roate.

Ferma a revitalizat satul în care îşi desfăşoară activitatea, a creat locuri de muncă permanente şi sezoniere, dar şi un lanţ de servicii săteşti. Produsele pentru oaspeţi sunt cumpărate din gospodăriile localnicilor, fierarul primeşte comenzi de obiecte decorative şi funcţionale, iar căruţaşii le oferă turiştilor plimbări de câteva ore. De asemenea, bătrânele din sat sunt invitate la diverse evenimente, unde îi învaţă pe participanţi arta pitei cu maia şi a lichiului din Ţara Făgăraşului.

„Era tăierilor necontrolate s-a încheiat!“

„Un alt proiect pe care îl avem în lucru este cel de dezvoltare a unui Food Hub pe zona rurală a Făgăraşului de sud şi să ducem la oraş, în restaurante, băcănii sau în alte magazine, gustul produselor româneşti, de calitate, obţinute din ingrediente naturale. Partea de autorizare a unui astfel de program nu este cea mai simplă, dar dorim să punem în practică acest proiect, care va fi de mare ajutor antreprenorilor mici, care se vor putea concentra pe ceea ce ştiu mai bine să facă – să producă şi să fie degrevaţi de alte griji, precum distribuţia, transportul, marketingul“, explică István Szabó.

În decursul ultimilor ani, Fundaţia Conservation Carpathia a susţinut zeci de antreprenori locali, de la mici ateliere de tâmplărie, producători de mâncare, până la firme de amenajări silvice, ajutând la reîmpădurirea zonei. Activitatea fundaţiei implică, de asemenea, peste 200 de persoane, angajate anual în regim zilier, pentru activităţi ce ţin de managementul pădurilor.

„Succesul nostru cu programul de afaceri verzi demonstrează că tot mai mulţi oameni înţeleg că modul de a exploata regiunile montane trebuie să se schimbe dramatic. Era tăierilor necontrolate s-a încheiat! Este vremea dezvoltării prin conservare, a unei economii non-extractive a munţilor. Mafia lemnului încă luptă împotriva acestei noi realităţi, dar luptă pentru un caz pierdut“, a declarat Christoph Promberger, directorul executiv al Conservation Carpathia.

Peste 25.000 de hectare de păduri salvate

Fundaţia Conservation Carpathia, înfiinţată în 2009, a avut iniţial ca prioritate protejarea pădurilor şi păşunilor alpine din zona estică a Munţilor Făgăraş. Din anul 2012, fundaţia a început să se implice activ şi în refacerea zonelor degradate. Din anul 2009 şi până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine din sud-estul Munţilor Carpaţi, unde a iniţiat lucrări de reconstrucţie ecologică şi a stabilit măsuri de protecţie, atât pentru pădure, cât şi pentru animalele sălbatice.

Vă mai recomandăm şi:

Cum a ajuns tehnologia într-o comunitate nevoiaşă din comuna în care s-au născut partizanii Toma şi Petre Arnăuţoiu: „Nu îmi vine să cred că am calculator”

Primii zimbri aduşi şi puşi în libertate în Munţii Făgăraş după mai bine de două secole