49 de ani de la construirea primei autostrăzi din România. După calculele lui Ceauşescu, azi ar fi trebuit să avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

49 de ani de la construirea primei autostrăzi din România. După calculele lui Ceauşescu, azi ar fi trebuit să avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

Construcţia primei autostrăzi din România a durat 6 ani

În urmă cu aproape o jumătate de secol, pe 4 februarie 1967, Nicolae Ceauşescu începea construirea primei autostrăzi din România: A1 Bucureşti - Piteşti. Obiectivul, parte a unui plan de infrastructură gândit încă din perioda interbelică, urma să fie o primă componentă a unui ansamblu de autostrăzi care ar fi trebuit ca, până astăzi, să însumeze peste 3.000 de kilometri. Realitatea la zi este că nu s-au împlinit nici măcar 25% din estimări.

Ştiri pe aceeaşi temă

După 49 de ani de la demararea acestui proiect şi la 26 de ani de la încheierea “Epocii de aur”, România nu se poate “lăuda” nici cu un sfert din kilometrii grandiosului ţel pus pe hârtie într-un studiu realizat de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969, studiu dedicat construirii, în perspectivă, a unei impresionante, dar aproape utopice (după cum s-a dovedit) reţele de drumuri rapide. 
 
Construcţia primei autostrăzi din România a durat 6 ani
 
Nicolae Ceauşescu şi-a dorit, mai întâi, realizarea unei şosele rapide care să lege capitala de Piteşti. Şase ani mai târziu, o avea deja! La realizarea Autostrăzii A1 s-au folosit, pe lângă cantităţile colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, turnate în mii de ore de muncă. Cei 95 de kilometri ai drumului rapid comandat de Ceauşescu au fost daţi în folosinţă în anul 1973, iar ulterior, le-au mai fost adăugaţi alţi câţiva kilometri.
 
În perioada 1997-2000, autostrada a fost reabilitată, adăugându-i-se, în 2007, un nou tronson, în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul pe la est, iar un an mai târziu, în 2008, în zona Bascov, s-a construit actualul pasaj subteran, cu o bandă pe sens, prin care DN7 subtraversează DN7C, drum ce face legătura între Piteşti şi Curtea de Argeş, investiţie necesară pentru rezolvarea problemei frecventelor ambuteiaje care, uneori, se întindeau până la autostradă. 
 
IPTANA previziona, în 1969, actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanţa la Bucureşti - Piteşti şi, de aici, la Sibiu - Deva - Nădlac, coridor din care, acum, sunt funcţionale trei segmente: cel care leagă capitala de Piteşti, un altul, de 132 km, care ocoleşte Sibiul pe la nord şi merge până la Deva, ocolind oraşele Sebeş şi Orăştie, plus tronsonul de 143 km Traian Vuia-Nădlac.
 
A1, componentă a unui plan de autostrăzi gândit încă din perioada interbelică
 
“Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale. Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explică, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti.
 
Tronsonul Piteşti-Sibiu, poate-poate în 2023
 
Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, tronsonul Piteşti-Sibiu, care ar ajuta poate chiar mai mult decât A1 constructorul român de autoturisme, tronson botezat „Autostrada Dacia“, o investiţie estimată la 1,67 miliarde euro, va fi realizat mult mai târziu decât se estimase iniţial, abia la sfârşitul anului 2023, asta pentru că studiile de fezabilitate ale autostrăzii s-au dovedit a fi neconforme cu normele europene, iar de aici, intârzierile adiacente. La finele anului trecut, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, afirma, în cadrul dezbaterii publice a proiectului de buget, că lucrările la autostrada Piteşti - Sibiu ar putea începe tocmai la 1 ianuarie 2017, în condiţiile în care licitaţiile vor putea demara abia în vara anului 2016.
 
Dacă proiectele elaborate de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi  1969 ar fi fost puse în practică, România ar fi avut astăzi peste 3000 de kilometri de autostrăzi. Din păcate suntem departe de previziuni şi nici şanse prea mari nu sunt să ne apropiem curând de cifra avansată în urmă cu mai bine de o jumătate de veac.
 
Potrivit unui studiu realizat în urmă cu câţiva ani de compania de consultanţă A.T. Kearney, citat de wall-street.ro, daca ritmul de dezvoltare al ultimilor ani va fi păstrat, infrastructura rutieră din ţara noastră va atinge un nivel similar cu cel înregistrat de ţările dezvoltate din Europa Occidentală abia peste 130-150 de ani.
citeste totul despre: