VIDEO Reţeaua de tuneluri secrete din Ceahlău şi fenomenele inexplicabile de pe munte. Povestea labirintului subteran şi a gheţarului activ din inima masivului
0
Pasionaţii de fenomene paranormale, ezoterism sau civilizaţii extraterestre sunt fascinaţi de teoria unor tuneluri şi săli secrete care ar exista sub muntele Ceahlău. Mitul este alimentat de mărturia unui profesor din Iaşi care susţine că ar fi pătruns într-un astfel de tunel, însă întreaga poveste pare desprinsă din filmele de science fiction.
Muntele Ceahlău i-a fermecat de-a lungul timpului pe oamenii locului, iar aceştia au ţesut în jurul lui o sumedenie de mituri şi legende. Stânca Dochiei, Clăile lui Miron, Piatra Lată din Ghedeon sau stânca Panaghiei sunt doar câteva din formaţiunile din masiv care au propriile legende preluate şi perpetuate din vechime şi până în zilele noastre.
Muntele este celebrat în fiecare an pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă (singurul din ţară cu hram), şi tot atunci, grupuri de turişti urcă până în vârful Toaca să vadă piramida holografică vizibilă, în anumite condiţii meteo, doar pentru câteva clipe, la răsăritul soarelui.
În toată această împletire de mistic, paranormal şi explicaţii ştiinţifice, de câţiva ani şi-a făcut loc şi teoria tunelurilor secrete care ar exista sub muntele Ceahlău.
Profesorul de fizică Constantin Bursuc (70 de ani), cunoscut în mediul inventatorilor din Iaşi, este cel care a lansat povestea reţelei subterane, pe baza unor experienţe pe care susţine că le-a avut în anii ’90. Acesta spune că cercetarea a realizat-o cu ajutorul unor metode neconvenţionale, precum salturi în spaţiu, dedublare sau telepatie, dar că nu a mai continuat să studieze tunelurile subterane în ultimii ani.
„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De acolo, reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi- Suceava, o alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia trece pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dacă am avut o civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau acestea. Cred că prin ele se făceau transferuri de populaţie, dar se transportau şi minereuri”, spune Constantin Bursuc.
Tunelul misterios din Ceahlău
Un astfel de tunel subteran, susţine profesorul septuagenar, există şi sub muntele Ceahlău. Misterul este păstrat în privinţa localizării intrării în tunel, singurul indiciu dat fiind baza vârfului Toaca.
„Tunelul respectiv era în pantă, avea cam 10 metri lăţime şi 15 metri înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi. Am bănuit că aceste tuneluri aparţin unei reţele construite de civilizaţia hiberboreană, cu drumuri interioare care se parcurg pe principiul antigravitaţiei, unde un corp de 100 de kg ajunge să cântărească doara 6-a parte. Sălile interioare erau luminate cu aplice cu fosfor din loc în loc”, mai spune Constantin Bursuc.
Povestea profesorului ieşean pare că urmează scenariul unui film de science fiction. Acesta vorbeşte despre extratereştri care i-au facilitat intrarea în tuneluri („Preaînţeleptul Enoh”) prin fenomenul decorporalizării, despre porţi de intrare care se deschid doar pronunţând anumite parole, sau despre dialoguri telepatice cu fiinţe din altă lume.
Grotele din Ceahlău, singurele căi de intrare în subteran
Misterioasa poveste a profesorului Bursuc nu îşi găseşte corespondent în realitate, cei care cunoscut muntele Ceahlău neavând cunoştinţă despre astfel de tuneluri subterane. Singurele formaţiuni care duc în subsolul masivului sunt cele câteva grote adânci de câteva zeci de metri.
„O astfel de grotă, sau avenă cum sunt denumite în speologie, este în zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Coborârea se face pe o cădere în gol de circa 40 de metri, asigurat în corzi de susţinere. Urmează apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, după care se ajunge într-o sală foarte îngustă care adăposteşte un pilon de gheaţă. Acolo este vorba de un gheţar activ. În total sunt circa 96 de metri de coborâre, iar o ieşire foarte îngustă te scoate între Detunate”, spune Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.
Acesta mai spune că alte căi de a pătrunde în subteranul muntelui sunt prin intrarea de pe Ocolaşul Mare, unde există un aven de circa 40 de metri cunoscut sub numele popular „Grota lui Savu”, sau grota din Piciorul Şchiop , unde coborârea se face pe două ramuri fără ieşire, lungi de 25 de metri.
„În Ceahlău nu se pot dezvolta peşteri, pentru că din structura muntelui lipseşte calcarul. Cea mai apropiată peşteră de zona muntelui este la Toşorog”, mai spune Papalicef.
Pe aceeaşi temă:
FOTO VIDEO Poveştile misterioase care învăluie muntele Ceahlău
Se încarcă comentariile...
