Gheorghe Nichita este o excepţie pe harta primarilor din oraşele mari ale României, prin faptul că n-a fost ales prin scrutin popular pentru această funcţie. Se întâmpla în 2003, an în care Primăria Iaşi era condusă de Constantin Simirad, politician care visa însă şefia Ambasadei României din Cuba, fapt certificat în culisele PSD încă din primăvara acelui an. 

Tot în culisele PSD s-a stabilit şi succesorul lui Simirad, iar cel care l-a impus pe Gheorghe Nichita în scaunul de şef al Primăriei a fost influentul senator Ion Solcanu, preşedintele de atunci al PSD Iaşi. În prima fază, în iunie 2003, Gheorghe Nichita a fost numit viceprimar, procedură obligatorie pentru ca pe 28 octombrie 2003 Constantin Simirad să-i poată lasă moştenire, cu titul de interimat, şefia Primăriei Iaşi. Alegerile au avut loc abia în iunie 2004, iar cele şapte luni avute la dispoziţie i-au permis lui Nichita să se organizeze astfel încât să-l învingă cu un scor confortabil pe contracandidatul de la PD, Dan Cîrlan.

Important de menţionat este că Gheorghe Nichita a candidat şi în 2000 pentru titulatura de primar al Iaşiului, din postura de şef al PD Iaşi, şi a obţinut doar 5% din voturi. Imediat după alegeri a schimbat macazul şi s-a înscris în PSD, unde a intrat sub aripa protectoare a lui Ion Solcanu. 

După 2003, a urcat în ierarhia PSD, unde i-a tras pe linie moartă pe baronii Solcanu şi Simirad, a preluat funcţia de şef al oragnizaţiei judeţene şi pe cea de vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Social Democrat.

În cei 10 ani de mandat, Iaşiul a rămas izolat pe harta financiară a marilor oraşe din României, cu o infrastructură la pământ şi cu perspective economice foarte slabe. A fost depăşit chiar de Bacău ca influenţă şi prosperitate în perioada primarului Dumitru Sechelariu. În schimb, de numele lui Gheorghe Nichita este legat de mai multe afaceri controversate, printre care cea mai notorie este Palas. În 2007, DNA-ul a început urmărirea penală împotriva edilului Iaşiului şi a mai multor şefi din Primărie pentru neregulile constatate în contracul de asociere în participaţiune semnat cu omul de afaceri Iulian Dascălu. Gheorghe Nichita a fost cercetat pentru tentativă de abuz în serviciu, dar procurorii au renunţat la anchetă în 2010.

Capitala Moldovei a început să se mai "dezmorţească" în ultimul an, pe fondul investiţiilor începute la infrastructura oraşului cu bani europeni. Iaşiul este însă printre ultimele mari oraşe din România care au depus proiecte pe fonduri europene. Gheorghe Nichita a preferat varianta împrumuturilor costisitoare din bănci, un exemplu în acest sens fiind creditul de 50 de milioane de contractat în 2007 de la banca belgiană Dexia Kommunalkredit, un credit foarte costisitor, plătibil în 25 de ani cu dobânzi foarte mari şi în urma căruia oraşul n-a cunoscut transformări semnificative.  

În ciuda realizărilor mediocre, Gheorghe Nichita este considerat ca cel mai probabil preşedinte al viitoarei regiuni Moldova.

Cine este Gheorghe Nichita

S-a născut în 1956 într-o familie foarte săracă din mahalaua Dorohoiului. Tatăl său este necunoscut, mama lui căsătorindu-se cu un alt bărbat, Constantin Nichita, după ce l-a născut pe Gheorghe. Are mai mulţi fraţi şi surori vitrege, majoritatea trăind în condiţii extrem de modeste în Dorohoi. Rezultate şcolare din Liceul de Cultură Generală nr. 2 Dorohoi ale lui Gheorghe Nichita arată un elev foarte modest la învăţătură. În ultimul an de liceu, în 1975, a terminat cu media 5,75 la matematică, 5,83 la română, 5,29 la franceză. Mai răsărit a fost la limba rusă şi geografie, unde a ajuns la mediile 7,25 şi respectiv 7,75. La sport a avut, ca toţi ceilalţi colegi, nota 10. Nichita a terminat liceul cu media generală 6,87.

FOTO Cununie politico-economico-religioasă cu efecte pe termen lung. Cum funcţionează filiera Nichita-Fenechiu-Dascălu-PF Daniel la Iaşi

„Era un băiat sărac, cu multe neajunsuri. Mama sa era casnică. Locuiau într-o mahala din centru, într-un apartament dat de Primărie, în zona Spiru Haret. Ca elev nu era foarte bun, făcea însă parte din echipa de dansuri a şcolii şi era în conducerea UTC, răspunzând de activităţile sportive“, a declarat Dumitru Boghitoiu, fostul diriginte al lui Nichita pentru evz.ro în 2007.

În 1976-1979 a făcut Institutul de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică, unde a obţinut diploma de subinginer la Construcţii. Din această perioadă, Gheorghe Nichita s-a ales şi cu un dosar de cercetare la CNSAS. Primarul Iaşiului a apărut în scriptele fostei Securităţi ca semnatar al unui angajament de informator în perioada 1978-1983. Conform unei adeverinţe, Nichita a fost recrutat sub numele "Mihai" pentru supravegherea studenţilor români de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti. 

Nichita a rămas în structurile Securităţii până în 1983, dar „a fost abandonat pentru că informativ nu a reuşit să se facă prea util. A fost reinstruit de ofiţer, dar se pare că nu prea are calităţi informative, deoarece posibilităţi are“, se arată în înscrisul citat de CNSAS.

Între 1982 şi 1987 a urmat, la Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi, Facultatea de Ştiinte Economice, diploma de licenţă, Specializarea Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, iar între 1991 şi 1995 Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi – Facultatea de Hidrotehnica. Şi aici, apare cu o diplomă de licenţă la Profilul Construcţii, Specializarea Construcţii Hidrotehnice.

S-a angajat în Iaşi, în 1979, pe o funcţie de şef de punct de lucru al o staţie din structurile actualei Apa Vital. A urcat în ierarhie până la funcţia de manager general al fostului RAJAC, actual ApaVital, operator regional de servicii de apă şi canalizare. A ocupat funcţia de manager în perioada 1997-2003 şi a renunţat la şefie în momentul în care a ajuns primar al Iaşiului. În perioada şefiei la RAJAC a început să-şi ridice vila din cartierul ieşean Copou, strada Petre Andrei, una dintre cele mai râvnite zone imobiliare ale oraşului. Construcţia era cotată în perioda de boom imobiliar la 500.000 de euro. Chiar prin declaraţia de avere, Gheorghe Nichita se laudă că este cel mai înstărit primar din România.

Mai are trecute în declaraţia de avere un apartament şi o garsonieră, un automobil, mai multe credite bancare şi terenuri, numeroase opere de artă. Experţii spun că averea declarată a primarului de Iaşi în acest moment depăşeşte 1 milion de euro.

Vă mai recomandăm:

Baronii USL conduc spre faliment ultimul colos industrial al oraşului. Cum s-a vândut CET Iaşi unui SRL de apartament

FOTO Cununie politico-economico-religioasă cu efecte pe termen lung. Cum funcţionează filiera Nichita-Fenechiu-Dascălu-PF Daniel la Iaşi

Tensiune fără precedent între coliderii USL Iaşi. Motivul: un contract de 15 milioane de euro „vânat“ de Fenechiu