VIDEO Cerşetorul celebru în lume după ce românii i-au ridicat statuie. Cum arată monumentul fostului boier care a sfârşit în mizerie, dar cu onoarea nepătată

Monumentul ridicat cerşetorului român patriot

O mulţime de ziare din Statele Unite ale Americii au relatat, în anul 1929, despre cerşetorul român din Hunedoara căruia localnicii i-au ridicat o statuie pentru un gest de patriotism. Monumentul funerar a fost redescoperit, la fel şi povestea acestuia.

Ştiri pe aceeaşi temă

În vara anului 1929, povestea cerşetorului român căruia i-a fost ridicată statuie ajungea în aproape toate ziarele mari din Statele Unite ale Americii.

„Hunedoara. Acest oraş a ridicat o statuie unui cerşetor deoarece <<pentru onoarea familiei>> el a refuzat să îşi vândă votul când de acesta depindea menţinerea legislaţiei Ungariei sau adoptarea celei a naţionalităţii române”, scriau mai multe publicaţii din SUA, preluând o ştire furnizată de Associated Press (AP). Potrivit jurnaliştilor, „Hohoi, cerşetorul, era ultimul membru al familiei Nandra care păstrase titlul arhaic românesc de <<boier>>. De aceea îi fusese permis să voteze într-un referendum ce punea în balanţă menţinerea legilor maghiare cu adoptarea legislaţiei României. A fost tentat cu bani pentru a-şi schimba votul, dar a răspuns: <<Vreau să menţin onoarea familiei mele şi nu o să îmi vând votul pentru toţi banii din lume>>”, informau ziarele din SUA.

Statuia lui Alexandru Nandra „Hohoi” (1883 - 1913) poate fi văzută în cimitirul vechi al satului Dobra. Are o înălţime de doi metri, este din marmură, iar în vecinătatea lui se află două băncuţe de piatră, unde localnicii se pot reculege. Puţini îi cunosc, însă, povestea. În toamna anului 1928, când a început amenajarea monumentului şi în primăvara anului 1929, când a fost inaugurat, mai multe ziare româneşti au prezentat povestea românului din Dobra.

Fostul grănicer rănit în război
„Statuie unui cerşitor. Mai rar o veste ca asta. Ai crede că vine din America. Şi de fapt ea ne soseşte de la Dobra, un orăşel de pe malurile Mureşului. Trăia acolo pe vremea ungurească un cerşitor cu numele Alexandru Nandrea, poreclit Hohoi. Acesta era în 1903 alegător, fiindcă a fost soldat rănit în războiu, şi legea ungurească le dădea drept de vot unora ca aceştia şi dacă erau săraci. Ungurii credeau că Hohoi va vota cu ei, dar el a spus pe faţă că votează cu dl Dr. Aurel Vlad, ceea ce i-a uimit pe toţi cei de faţă. Fruntaşii din părţile acelea au hotârât acuma că vor ridica o statuă acestui cerşitor”, informa „Unirea Poporului”, în 2 septembrie 1928. 

„Monument unui cerşetor. S-a ridicat în Dobra un monument cerşitorului Alexandru Nandra, zis Hohoi, strâgându-se prin colectă publică suma de 32.000 de lei, în acest scop. Desvălirea monumentului va avea loc nu peste mult timp. Alexandru Nandra fusese luptător grănicer, iar art. 76 al Legii ungureşti a decernat grănicerilor dreptul de vot. În campania electorală deschisă în Dobra la 1903 de fruntaşul nostru politic şi marele luptător dr. Aurel Vlad, Alexandru Nandra zis Hohoi a votat pe faţă împotriva ungurilor, fapt care a atras privirile tuturora asupra lui. Gestul curajos al lui Nandra, care ca cerşitor purta numele de batjocură Hohoi, a îndemnat pe d. dr. Rozvan, neînfricatul luptător de la Ilia, să iniţieze o colectă pentru a ridica un monument. Nadra-Hohoi a fost înmormântat în 1913, serviciul divin fiind oficiat de 17 preoţi şi fiind petrecut la groapă de fanfare şi cor, într-o zi de marţi, zi de târg, când erau adunaţi în piaţă Dobrei peste 3.000 de ţărani”, informa, în 9 septembrie 1928, ziarul Românul, oficiosul Partidului Naţional Ţărănesc din acea vreme.

Sărbătoare la dezvelirea statuii
„Marile serbări de la Dobra. Duminică 26 mai a avut loc la Dobra, Hunedoara, desvăluirea monumentului eroului plasei Dobra, Alexandru Nandra Hohoi, în cimitirul comunei, precum şi sfinţirea steagurilor organizaţiilor de Voinici din ceie 76 comune aparţinătoare plaselor Ilia - Dobra. Deja de dimineaţă au început să sosească la Dobra convoiurile de ţărani din toate părţile în frunte cu cetele de voinici, cu drapele şi muzică. La orele 12 a sosit şi domnul ministru Aurel Vlad, împreună cu soţia sa, cu domnul prefect Ştefan Răzvan şi mulţi intelectuali, care au fost primiţi cu urale nesfârşite de cătră poporul adunat în piaţa Dobrei. După parastasul celebrat de Dl Protopop Morariu, asistat de preoţii Ştefu şi Josan, participanţii în număr de peste 6000 s-au îndreptat spre cimitir. Aci au luat cuvântul Dl Prefect Răzvan, Dl deputat Nicoiae Bogdan şi Dl senator lenea protopop, scoţând în relief meritele marelui luptător Nandra Hohoi, depunând o coroană pe mormântul lui”, informa publicaţia Românul, în 2 iunie 1929.

„Serbările de la Dobra şi Ilia. Duminecă, în 26 Maiu s-a desvelit la Dobra crucea de piatră a lui Alexandru Nandra Hohoi, pe care s-a făcut următoarea inscripţie: Alexandru Nandra Hohoi, 1835 -1913, care cu toată sărăcia a dat pildă extraordinară de cinste şi statornicie în luptele naţionale pe timpul opresiunei maghiare”, informa Unirea Poporului, în numărul din 9 iunie 1929.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Patimile de la mormântul lui Avram Iancu. Cum s-au învrăjbit românii şi maghiarii la căpătâiul „Crăişorului”

O mulţime de evenimente controversate s-au petrecut de-a lungul timpului la mormântul lui Avram Iancu, de la Ţebea, iar unul dintre cele mai mediatizate a fost trimiterea în închisoare a studenţilor care au cântat „Deşteaptă-te, române”, la căpătâiul celui supranumit „Crăişorul munţilor”.

Episoadele cutremurătoare ale bolii care l-a ucis pe Avram Iancu. Tortura suferită în temniţă l-a urmărit tot restul vieţii

Mărturii rare despre Avram Iancu, publicate la câteva zile de la moartea lui de prietenul său Gheorghe Bariţiu, ofereau explicaţii pentru boala care l-a îngenuncheat pe cel mai ilustru personaj al Transilvaniei de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Celebra scrisoare a lui Avram Iancu, după măcelurile Revoluţiei din Ardeal: „Fraţilor maghiari, ascultaţi cuvintele din adâncurile sufletului unui român sincer“

Cea mai celebră scrisoare a lui Avram Iancu, păstrată în arhive, a fost redactată în 15 iulie 1849, la sfârşitul mişcărilor revoluţionare din Transilvania anilor 1848 – 1849, în timpul cărora au murit mii de români şi maghiari. „Libertate, egalitate, frăţietate. Fraţilor maghiari!”, a fost îndemnul dat de Avram Iancu, la începutul scrisorii manifest, semnată în calitate de prefect.

 

citeste totul despre: