Staţiunea „fantomă” cu telegondolă de 8 milioane de euro, dar fără apă potabilă. Ce soluţii propun autorităţile, după un şir lung de promisiuni eşuate
0
Autorităţile anunţă investiţii în zona turistică Pasul Vulcan, dotată cu o telegondolă de aproape opt milioane de euro, dar fără reţea de apă şi canalizare.
Din 2011 a fost pusă în funcţiune telegondola din Pasul Vâlcan, în valoare de opt milioane de euro, construită cu fonduri de la Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale şi inaugurată de fostul ministru Elena Udrea. În 2014, o şosea modernă, investiţie de 12 milioane de lei finanţată cu fonduri europene, ste folosită de turiştii care vor să urce în zona turistică din Valea Jiului.
Pasul Vulcan a rămas însă o „staţiune fantomă”, cu câteva zeci de cabane vechi din anii ’80 folosite în trecut de foştii mineri, un loc unde nu a ajuns reţeaua de apă şi canalizare. În ultimii ani, primarul oraşului Vulcan nu a ratat nicio ocazie să se laude cu planurile sale de a revigora zona.
„Voi pleca în Germania la o întâlnire cu un mare investitor care doreşte să investească aici. După discuţiile cu el, care vor avea loc la Berlin, vom şti exact ce facem mai departe”, afirma primarul Gheorghe Ile, în 2017. „Anul acesta avem în program să introducem apa, să facem canalizarea şi energia electrică. După ce vor exista servicii şi utilităţi, altfel va fi pusă problema. Acesta este adevărul, nu ai nimic, la ce să mergi, să vezi iarba?”, completa primarul municipiului Vulcan, în urmă cu doi ani.
Zona turistică Pasul Vulcan a revenit în actualitate în aceste zile, când reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara au anunţat că au un proiect de alimentare cu apă potabilă a acesteia. Investiţia, care va fi pe ordinea de zi a şedinţei de vineri, se află doar la faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici şi a documentaţiei tehnico-economice.
„În prezent, grupul de cabane din cadrul complexului turistic este alimentat cu apă netratată. În condiţiile actuale, apa nu poate fi folosită în consumul curent ca şi apă potabilă de către turiştii cazaţi în zonă. Potrivit proiectului, reţeaua de aducţiune va fi extinsă pe o lungime de 3,7 km, iar reţeaua de distribuţie pe o lungime de 0,5 km. Vor fi amenajate două cămine de rupere presiune, un rezervor de înmagazinare (capacitate de 100 mc) echipat cu microstaţie de clorinare, două cămine regulatoare de presiune pe reţeaua de distribuţie şi cinci hidranţi de stingere a incendiilor”, a anunţat Consiliul Judeţean Hunedoara.
Valoarea rezultată din devizul general este de 1.826.441 lei (cu TVA), iar sursele de finanţare sunt: Consiliul Judeţean Hunedoara (1.542.828 lei), SC Apa Serv Valea Jiului SA (241.464 lei) şi dividentele ce revin UAT Vulcan din activitatea operatorului de apă (42.148 lei). Durata de realizare a investiţiei este de 12 luni.
Castelul din Carpaţi
Aproape 25.000 de oameni locuiesc în Vulcan, un municipiu care a resimţit brutal declinul industriei miniere. De la sfârşitul anilor 1990, când exploatările miniere au început să se închidă treptat, în vreme ce investitorii privaţi din afara Văii Jiului au evitat să îşi stabilească afacerile în zonă, turismul a fost propus de autorităţi ca una dintre puţinele opţiuni pentru revigorarea economiei locale. Municipiile Vulcan, Lupeni şi Petroşani s-au aflat pe lista beneficiarilor noilor măsuri economice. Autorităţile au încercat să schimbe situaţia turismului din Vulcan, beneficiind de faptul că localitatea se află la poalele Masivului Vâlcan şi a Pasului Vâlcan. Pasul Vulcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vulcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vulcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
