Scrisoarea deschisă a istoricilor despre soarta patrimoniului: „Vraiştea distruge monumentele istorice din Hunedoara”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cetatea Mălăieşti, dată ca exemplu negativ de Adrian Andrei Rusu. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Cetatea Mălăieşti, dată ca exemplu negativ de Adrian Andrei Rusu. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Peste 160 de oameni au semnat petiţia iniţiată de istoricul Adrian Andrei Rusu privind starea monumentelor istorice din Hunedoara. Scrisoarea deschisă a fost adresată Consiliului Judeţean Hunedoara, Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Adrian Andrei Rusu, doctor în istorie şi specialist în medievistică, a publicat o scrisoare deschisă, cu titlul „Vraiştea distruge monumentele istorice ale Hunedoarei”, în care a reclamat lipsa de îngrijire pe care autorităţile o manifestă faţă de monumentele reprezentative ale judeţului.

Peste 160 de semnatari a avut petiţia, care a fost adresată Consiliului Judeţean Hunedoara, Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale.

Iată câteva dintre situaţiile reclamate: „Zestrea de monumente medievale a judeţul Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale. Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii. Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate: lipsa evaluării concrete a monumentelor, trecerea cu vederea a abuzurilor comise de personalul ecleziastic, lipsa fondurilor şi a specialiştilor, ba chiar şi iresponsabilitatea unor proiectanţi necalificaţi, avizaţi de către Ministerul Culturii)”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de Adrian Andrei Rusu.

Cum sunt distruse monumentele
Istoricul reclamă insuficienţa implicării autorităţilor în protejarea monumentelor istorice şi oferă câteva exemple ale modului cum acestea au fost afectate:

„Distrugerea unor fresce de o valoare incalculabilă, prin aşa-zise <<restaurări>> (ex.: Suseni - Mănăstirea Colţ, acoperite cu ulei; a celor de la Bârsău, ciuntite cu şpaclul); Refaceri de biserici istorice fără nici un fel de studii ştiinţifice legale (ex.: Coroieşti, Ohaba Sibişel, Paroşi, Râu Alb, Râu de Mori). Toate au fost atacate fără să avem şansa de a le cunoaşte vechiul miez vechi. Termopanele au fost implantate generalizat, alături de consecvente acoperiri ale nivelelor de călcare, interioare şi exterioare, cu covoare impermeabile, din beton; Reparaţii de acoperişuri nerealizate la timp ori prea târziu, după distrugeri provocate de ape pluviale (ex.: Leşnic, Strei, Streisângeorgiu, Nucşoara); Lipsa totală a unor proiecte pentru scoaterea la lumină a tezaurelor de frescă ascunse încă sub zugrăveli simple (ex.: Ostrov, Paroşi, Peşteana, Sălaşu de Sus, Streisângeorgiu); Absenţa mijloacelor de iluminat corespunzător pentru valori excepţionale şi unicate (ex.: Streisângeorgiu, Strei); Admiterea şi tolerarea unor proiecte monumentale proaste pe seama fortificaţiilor medievale. Locul I - Mălăieşti, locul II - Deva, locul III - Hunedoara. Totala neglijare a ruinelor unor biserici medievale cercetate ori nu arheologic (ex.: Cârneşti, Galaţi, Mălăieşti, Nălaţi, Răchitova). În ultimele trei cazuri, cercetarea arheologică a lăsat monumente conservate la sol, astăzi ele sunt aproape reîngropate ori distruse”, se arată în apelul istoricului. Petiţia integrală poate fi citită pe pagina de Facebook a lui Adrian Andrei Rusu.

Cazurile nu sunt complete, afirmă istoricul. Fiecare dintre ele trebuie tratat individual şi nu prin proiecte megalitice, usturătoare financiar, ci cu procente mici care să se regească pe monumentele cu pricina, a completat acesta.

„Vă atragem atenţia că sunteţi totuşi reprezentanţii populaţiei din Hunedoara, precum şi a tuturor celorlalţi cetăţeni români indignaţi de încălcarea obligaţiilor legale privind degradarea continuă a patrimoniului naţional; că aveţi obligaţia legală de a trece la acţiuni directe şi eficiente nu numai pentru stoparea acestor fenomene, ci şi pentru justa punere în valoare a monumentelor. Aceste monumentele sunt singurele bunuri care ne-au mai rămas după demolarea sistematică a economiei. Tot ele pot fi o garanţie a unor viitoare forme de prosperitate în regiune, în măsura în care vor fi abordate aşa cum se cuvine”, se arată în scrisoarea deschisă, cu 168 de semnatari, printrecare se numără specialişti în istorie, arheologi şi muezeografi.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Blestemul aurului dacic loveşte satele prospere din umbra Sarmizegetusei Regia

Costeşti şi Grădiştea de Munte, două sate învecinate, înfiinţate la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au ajuns printre cele mai înstărite localităţi ale Hunedoarei, judecând după mulţimea de pensiuni şi vile apărute în ultimii ani. Problemele s-au ţinut în lanţ, însă, pentru săteni, mulţi dintre ei fiind cercetaţi în repetate rânduri pentru infracţiuni legate de furtului artefactelor preţioase.

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite