Eroii din Primul Război Mondial sunt omagiaţi în Pasul Vâlcan, trecătoarea din Carpaţi unde s-au dat lupte grele în 1916
0Turiştii sunt invitaţi, sâmbătă, în Pasul Vâlcan la ceremoniile dedicate luptelor crâncene purtate de Armata română în Primul Război Mondial.
Sâmbătă dimineaţa, Pasul Vâlcan, care leagă regiunile Ardealului şi Olteniei, va găzdui ceremoniile dedicate luptelor purtate de Armata Română pe frontul Primului Război Mondial, deschis în august 1916 chiar pe crestele Vâlcanului.
„Evenimentul intitulat, generic, De la război la Marea Unire, va fi organizat sub egida România 100 în Munţii Vâlcan, la Memorialul Eroilor din Primul Război Mondial, ridicat la cota 1600 m pe locul primei linii de front din Marele Război al Reîntregirii din 1916 – 1918. Cu acest prilej, Memorialul Eroilor va fi reîntregit cu patru busturi ale unor personalităţi reprezentative din perioada Marelui Război, iar la faţa locului va fi reconstituită o scenă din luptele care s-au dat pe frontul de la Pasul Vâlcan, cu militari echipaţi în uniforme ale Armatelor României, Germaniei şi Austro-Ungariei din perioada războiului. Tot aici va avea loc un ceremonial militar şi religios, precum şi momente culturale menite să rememoreze istoria luptelor din august 1916, din Valea Jiului”, a informat Primăria Vulcan.
Trecătoarea din munţi
În Pasul Vâlcan şi în Defileul Jiului, în toamna anului 1916 s-au dat luptele cumplite dintre armatele română şi cele germane şi austro-ungare, Un general german descria în memoriile sale, cât de greu îi era armatei sale să înainteze prin zona apărată de români.
„Ca un zid imens se ridicau Munţii Vulcan (lăţime orizontală de 5 – 6 kilometri), din valea adâncă a Jiului românesc (altitudine 1.000 de metri), spre coama înălţimii, aflată la 1.700 de metri. Trecătoarea Surduc propriu-zisă (spărtura Jiului prin munţi) nu putea fi în niciun caz, cucerită pe front. Îngustimea defileului, care nu avea spaţiu decât abia pentru curgerea râului şi pentru şoseaua săpată artificial în stânci, ca şi inaccesibilitatea versanţilor foarte abrupţi de ambele părţi, împiedicau succesul unei operaţiuni pe front. Şoseaua nu putea fi cucerită decât prin învăluirea coamei Munţilor Vulcan pe la Vest şi Est”, scria generalul de infanterie Erich von Falkenhayn, în „Campania Armatei a 9-a germane împotriva românilor şi ruşilor 1916 – 1917”.
În urmă cu doi ani în Pasul Vâlcan, la 1621 m altitudine, a fost ridicat un complex statuar dedicat eroilor din Primul Război Mondial, care cuprinde o cruce, dar şi busturile generalilor Ion Culcer, Dumitru Cocorăscu, Ion Dragalina, precum şi al Majestăţii Sale Ferdinand I Întregitorul, Regele Românilor în perioada Marelui Război. Pe fosta linie de front au mai fost amenajate tranşee de luptă şi au fost aduse tunuri şi alte accesorii militare, pentru a recrea imaginea frontului de acum 100 de ani.
Celor patru busturi existente li se vor adăuga, cu ocazia ceremoniei, încă patru: al reginei Maria, al Ecaterinei Teodoroiu, al generalului Dragalina şi al locotenentului Popoviciu, cel care a luptat eroic în Munţii Vâlcan.
Pasul Vâlcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vâlcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vâlcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
