Cum a ajuns Noua Transalpina o afacere dubioasă. Prejudicii de 1,3 milioane de lei la construcţia şoselei din vârf de munte
0
Consiliul Judeţean Hunedoara este acuzat că a produs un prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei la construcţia şoselei din Pasul Vulcan. A plătit lucrări neexecutate şi a achitat, susţine Curtea de Conturi, acelaşi preţ pentru un drum cu lăţimea de 4,5 metri, cât trebuia să plătească pentru şoseaua de şase metri.
În 2017, autorităţile judeţene din Hunedoara au plătit asfaltarea unui sector de patru kilometri ai unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri din ţară, DJ 664, care leagă judeţele Hunedoara şi Gorj, dar se opreşte în vârf de munte.
Lucrările au fost realizate în vara anului trecut şi au constat în asfaltarea drumului de pământ şi pietriş din Pasul Vulcan până la limita cu judeţul Gorj, într-un loc pustiu în care se află monumentele închinate eroilor Primului Război Mondial.
Din vârf de munte, traseul continuă apoi cu 20 de kilometri de drum aproape impracticabil pentru autoturisme, coborând de la cota 1.700 de metri, pe creste, în localitatea gorjeană Schela. În ciuda promisiunilor, autorităţile din Gorj nu au continuat proiectul de modernizare a şoselei denumită „Transvâlcan”, pentru că traversează zona alpină a Munţilor Vâlcan.
Construcţia celor 4,3 kilometri de şosea din Pasul Vulcan a fost realizată cu mai multe încălcări ale legilor, arată un raport al Curţii de Conturi a României.
Au îngustat drumul, dar au păstrat preţul
Consiliul Judeţean Hunedoara a fost acuzat de auditorii Curţii de Conturi că a angajat şi decontat nelegal lucări suplimentare la Drumul Judeţean 664. Contractul iniţial prevedea ca noua şosea să aibă o lăţime de şase metri, dar ulterior ea a fost redusă la patru metri, însă preţul construcţiei ei nu a mai fost redus cu 25 la sută. Constructorul, societatea Zona D Petroşani, a propus schimbarea soluţiei tehnice faţă de propunerea tehnică acceptată prin contract, în ceea ce priveşte suprafaţa care urma a fi realizată cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare (IBU).
„Astfel, faţă de un drum în suprafaţă totală de 6.000 mp/1 km, respectiv un kilometru lungime şi şase metri lăţimea drumului, printr-un memoriu justificativ s-a solicitat realizarea drumului pe o lăţime de doar 4,5 metri, dată fiind configuraţia acestuia, faptul că este un drum dificil, de munte, cu pantă foarte mare. Concomitent cu această reducere de suprafeţe au fost propuse lucrări suplimentare neofertate iniţial astfel încât valoarea lucrărilro calculate la o lungime de un kilometru al drumului şi o lăţime de 4,5 metru (611.019 lei) să coincidă cu valoarea iniţială stabilită la o lungime a drumului de un kilometru şi o lăţime de şase metri (611.019 lei)”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Valoarea estimativă a abaterii este de 775.864 lei şi reprezintă contravaloarea angajată şi decontată a cantităţilor de lucrări suplimentare faţă de devizul ofertă iniţial, calculată pentru lungimea de 4,3 kilometri de drum judeţean rezultată, au precizat auditorii.
Consiliul Judeţean Hunedoara a formulat obiecţiuni la raport şi a susţinut că nu există niciun prejudiciu. „În contractul cadru şi în contractele subsecvente unitatea de măsurăpentru IBU este mii lei / km, deci sunt respectate condiţiile contractuale, deoarece preţul este cel adjudecat şi unitatea de măsură este aceeaşi – 1 km”, se arată în raport.
Au decontat piatra de pe terasament
Curtea de Conturi a mai stabilit că au fost decontate lucrări neexecutate, reprezentând îmbrăcăminţi bituminoase uşoare. „Analizând situaţiile de plată decontate s-a observat că au fost decontate articole de deiviz care conţin contravaloarea procurării material (balast, piatră spartă), precum şi a transportului acestora, în condiţiile în care rocile din terasamentul drumului, care este vizibil în afara părţii carosabile sunt de natura celor care se regăsesc în structura terenului pe care acesta a fost amplasat, astfel cum s-a constatat cu ocazia verificării în teren care a avut loc în data de 20.07.2017. Valoarea prejudiciului este de 567.487 lei şi reprezintă contravaloarea articolelor de deviz decontate nejustificat, calculată pentru lungimea de 4,3 km de drum judeţean realizată”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
Pe drumul judeţean erau zone de pământ care se intercalau cu zone pietruite natural susţin reprezentanţii CJ Hunedoara, care au contestat raportul Curţii de Conturi, susţinând că nu este niciun prejudiciu. „DJ 664 în porţiunea respectivă era drum de pământ, dar ţinând cont de realitatea din teren în care existau zone pietruite natural, s-au avut în vedere doar zonele în care trebuiau făcute completări. Este posibil ca observaţia să se bazeze doar pe zonele vizibile, adică zona de acostament care a fost completată cu material local”, a susţinut Carmen Guran, şefa Direcţiei tehnice a Consiliului Judeţean Hunedoara.
Drumul istoric din Pasul Vâlcan
Întreg Drumul Judeţean 664 are circa 45 de kilometri, dintre care aproape jumătate sunt de pământ şi piatră. Din Vulcan până la limita cu judeţul vecin sunt opt kilometri, care au fost asfaltaţi în ultimii ani. Primul tronson, de patru kilometri, a fost realizat în anul 2014, după un proiect de peste 12 milioane de lei, al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat de Uniunea Europeană. Al doilea, de circa 4,3 kilometri, a fost realizat în vara anului 2017. Şoseaua oferă privelişti impresionante, însă are marele dezavantaj că asfaltul se termină la limita dintre judeţele Hunedoara şi Gorj. De acolo turiştii ajung pe un drum de circa 15 kilometri, de pământ şi piatră, accesibil doar maşinilor de teren, până la următoarea porţiune de asfalt. Noua Transalpina, după cum este numit DJ 664, are mai multe repere istorice. O porţiune a sa a fost un drum dacic, pe care au trecut romanii când au invadat aceste teritorii. De asemenea, în anul 1600, pe aici a trecut Mihai Viteazul în drumul său spre Viena.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
