VIDEO Cetate dacică din Munţii Orăştiei, distrusă de turişti. Fortăreaţa Piatra Roşie poate ajunge doar o amintire
0
Deşi se află în patrimoniul UNESCO, alături de alte cinci cetăţi dacice din zona Munţilor Orăştie, fortăreaţa de la Piatra Roşie, ridicată în vremea regelui Burebista, este de mai mulţi ani lăsată în voia sorţii. Turiştii şi căutătorii de comori au provocat distrugeri monumentului, rămas fără niciun fel de protecţie.
Cetatea dacică Piatra Roşie are, dintre monumentele antice din Munţii Orăştiei, cea mai cumplită soartă. În ultimii ani a fost călcată de nenumărate ori de braconieri, iar turiştii i-au provocat, la rândul lor, distrugeri. În toamna anului trecut, mai mulţi căutători de comori, veniţi din Cehia, au devastat aşezarea. Potrivit anchetatorilor care i-au pus sub învinuire, asupra lor au fost descoperite zeci de bunuri arheologice furate din zona Munţilor Orăştiei.
„Tezaurele identificate la locuinţele suspecţilor reprezintă loturi eterogene de bunuri antice, majoritatea de factură dacică, dar şi importuri din lumea greco-romană, precum şi 6 detectoare de metale, de diverse mărci şi tipuri. Remarcabile sunt monedele din argint, imitaţii dacice de tetradrahme greceşti, dar şi de denari republicani, un fragment din scuturile regale din fier (al căror context de păstrare a fost identificat la cetatea de la Piatra Roşie), diverse arme şi unelte, piese de podoabă, obiecte de uz casnic, ţinte din fier ornamentate, fragmente de vase din bronz importate din lumea romană, elemente de decor decorativ, piese cu destinaţie cultică, piese de harnaşament şi de echipament militar etc”, informa, în 15 aprilie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Acţiunea de braconaj a arătat cât de vulnerabilă a fost aşezarea antică în faţa braconierilor, dar şi a turiştilor.
Lăsată de izbelişte
Cei care vizitează monumentul de pe culmea satului Alun, ascuns de pădure, pot vedea aici numeroase dovezi de distrugeri: blocuri de piatră sparte şi luate din ziduri, rămăşiţe ale unor focuri de tabără, gunoaie menajere. Cetatea, mai puţin vizitată decât siturile Costeşti şi Sarmizegetusa Regia,a rămas nesupravegheată şi neîngrijită. Locul este năpădit de buruieni, iar rădăcinile copacilor au distrus zidurile. În afara unor indicatoare cu denumirea Piatra Roşie şi a indicatorului „drum pavat”, aşezat în dreptul vechiului drum din cetate, turiştii nu găsesc explicaţii pentru locul în care au ajuns, chiardacă povestea sa este fasciantă.
Veche de peste două milenii
Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Piatra Roşie a fost mai puţin cercetată de arheologi faţă de celelalte cinci aşezări dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Băniţa, Căpâlna) incluse, alături de ea, în patrimoniul UNESCO. Cele mai ample săpături arheologice au avut loc timp de două luni şi jumătate în anul 1949. Potrivit istoricilor, Cetatea Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. A fost intens locuită în antichitate, iar pentru o scurtă perioadă în Evul Mediu, ruinele ei au mai oferit adăpost unor localnici. Însă în aproape întreaga perioadă de la distrugerea ei şi până în prezent, Piatra Roşie a rămas izolată, la adăpostul naturii. Un drum pavat, vechi de două milenii, s-a păstrat într-o formă excepţională pentru timpul scurs de la construirea lui. În cetatea dacică turiştii mai pot găsi urmele unor ziduri de apărare, rămăşiţele unui altar şi o privelişte impresionantă a ţinutului supravegheat în trecut, de la înălţimea ei.
Piatra Roşie, fostă cetate dacică
Cetatea Piatra Roşie - Luncani
Cetatea dacică Piatra Roşie - Luncani
În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale (grifon, bour, feline), despre care arheologii susţineau că erau scuturi. Primul a fost scos la iveală în anul 1949, în urma campaniei de săpături arheologice. Atunci, au mai fost descoperite mai multe artefacte, printre care şi o mască de fier, care ar fi înfăţişat-o pe zeiţa Bendis, a destinului. La începutul anilor 2000, braconierii au săpat nestingheriţi pe teritoriul vechii cetăţi, iar descoperirile lor, printre care se numără alte astfel de „scuturi de paradă” au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.
Scuturile antice
Două dintre ele, sustrase în perioada 2001 – 2002 din sit, au fost recuperate în 2012, iar conform estimării din 2015 au o valoare de 80.000 de euro fiecare. Cele două scuturi au unul reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur. Sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Discurile, frumos ornamentate cu motive din lumea animalelor (bour, grifon, păsări de apă), ar fi fost folosite la procesiuni, potrivit unor istorici. „În terminologia judiciară se păstrează denumirea consacrată de scut pentru aceste artefacte, dar specialiştii înclină spre interpretarea acestora ca fiind mai degrabă icoane, respectiv însemne de prestigiu, prin forma lor făcând trimitere la scut, ca armă defensivă dar cu o funcţionalitate diferită de cea militară, ce se poziţionează cel mai probabil în sfera comunicării simbolice, fiind expuse pe pereţii din lemn ai unor clădiri cu destinaţie ritual-cultică (sanctuare)”, informau autorii volumului „Reîntregirea Bogăţiei Milenare a României”, un ghid de informare privind bunurile culturale mobile recuperate de Poliţia Română în perioada 2000 - 2015.
Vă recomandăm şi:
Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.
Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a precizat că terenurile pe care se află unele dintre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vor fi scoase definitiv din fondul forestier, astfel încât monumentele UNESCO să poată fi administrate corespunzător. „Situaţia cetăţilor dacice este îngrijorătoare”, a afirmat ministrul într-un răspuns la apelul lansat de istoricul Ioan Piso faţă de soarta unora dintre aşezările dacice.
Se încarcă comentariile...
