Cele mai mari pericole din iarbă. Cum ne păzim de vipere şi căpuşe şi ce trebuie să facem dacă vom fi muşcaţi de ele
0
Direcţia de Sănătate Publică face apel la hunedoreni să îşi ia măsuri de precauţie atunci când îşi petrec timpul liber la iarbă verde, din cauza căpuşelor şi a viperelor.
Şapte unităţi medicale din judeţul Hunedoara au în stoc, la serviciile de urgenţă, ser antiviperin, necesar tratării pacienţilor muşcaţi de vipere, a informat Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara: Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgenţă Petroşani, Spitalul Municipal Lupeni, Spitalul Municipal Haţeg, Spitalul Municipal Orăştie şi Spitalul Municipal Vulcan.
Specialiştii instituţiei oferă recomandări hunedorenilor faţă de pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă şi despre măsurile de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură. Acestea din urmă impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin.
„Pentru a evita muşcătura de viperă: purtaţi bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată, efectuaţi permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi, nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi, dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă care nu va permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ astfel şarpele va fugi din calea dumneavoastră”, a informat Direcţia de Sănătate Publică.
Persoana muşcată de viperă poate muri în cinci ore, veninul acesteia este o hemotoxină, hemoglobina din sânge formând împreună cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare. Totuşi moartea cauzată de muşcătura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt “uscate”, fără inoculare de venin. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. O muşcătură de şarpe poate să afecteze victima, dar şi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare. O muşcătură de la orice tip de şarpe veninos trebuie să fie întotdeauna considerată o urgenţă medicală. Chiar şi muşcăturile de şerpi neveninoşi ar trebui să fie tratate de medic, pentru că pot apărea reacţii alergice severe. În aceste cazuri, victima trebuie transportată cât mai urgent la spital, pentru a i se administra ser antiviperin. Victima trebuie să stea cât mai liniştită, să nu se mişte, pentru a evita răspândirea veninului în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat.
Căpuşele, a doua problemă a amatorilor de ieşiri la iarbă verde
Medicii de la DSP Hunedoara au oferit recomandări pentru a preveni înţepăturile de căpuşe şi consecinţele neplăcute şi uneori grave ale acestora. Encefalita de căpuşe care este cauzată de virusul encefalitei de căpuşe dar şi Borelioza (boala Lyme sau boala celor 1000 de feţe) sunt exemple a unor boli care pot sa fie transmise de catre acesti vectori. Principalele gazde sunt rozătoarele mici, animalele mari, omul fiind gazdă accidentală. Transmiterea agentului patogen se face în principal pe cale cutanată, prin muşcătura de căpuşă infectată. Specialiştii recomandă evitarea, pe cât posibil, a zonelor infestate cu căpuşe.
„Dacă totuşi ieşim în parc sau în spaţii deschise, este bine să purtăm haine de culori deschise care să protejeze braţele şi picioarele. Culoarea deschisă ajută prin contrast la identificarea uşoară a căpuşelor. Se recomandă, de asemenea, purtarea pantalonilor lungi. Se recomandă purtarea de tricouri, bluze sau cămăşi cu mâneci lungi. Este indicat ca încălţămintea să nu fie prevăzută cu decupaje.Se recomandă aplicarea repetată la 1-3 ore a unui spray repelent pentru insecte (cu dietiltoluamidă) pe pielea expusă (mâini, braţe, antebraţe, ceafă) sau a unui insecticid (cu permetrin) pe pantaloni, manşete, ciorapi şi pe mâneci”, a informat DSP Hunedoara.
Căpuşele se pot ataşa şi fixa oriunde pentru a se hrăni cu sânge, fără a provoca disconfort la ataşarea de piele sau în timpul hrănirii. „Pentru îndepărtarea căpuşelor este recomandat să vă prezentaţi la un cabinet medical. Căpuşele se scot imediat, fără întârziere, evitând strivirea acestora. De regulă căpuşele sunt foarte mici, fiind în stadiul de larvă sau de nimfă. Căpuşele se scot prin tracţiune uşoară şi continuă cu o pensetă aplicată cât mai aproape de piele, astfel încât să se evite rămânerea de părţi ale aparatului bucal al căpuşei în piele. Când se îndepărtează căpuşele de pe om sau de pe animal se vor proteja mâinile cu mănuşi, ori cu părţi din îmbrăcăminte, cu o pânză sau tifon”, au precizat reprezentanţii DSP Hunedoara.
Vă recomandăm să citiţi şi:
O pereche de capre negre a devenit atracţia principală a Cheilor Jieţului, locul din Ţinutul Momârlanilor unde animalele sălbatice par să nu se teamă de prezenţa localnicilor. Un hunedorean a reuşit să se aproprie la doar câţiva metri de caprele negre care scormoneau zăpada, în căutarea mâncării.
Caprele negre şi alte vietăţi sălbatice zburdă pe dealurile şi în pădurile din zona Cheile Jieţului, iar deseori, în această perioadă, turiştii care circulă Drumul Naţional 7A le pot fotografia nestingheriţi. Este un fenomen interesant, pentru care localnicii caută explicaţii.
Veche de peste două milenii, cetatea Costeşti din Munţii Orăştiei – unul dintre puţinele situri UNESCO din România, a devenit loc de păşunat pentru vite. Animalele au lăsat în urmă un adevărat dezastru: murdăresc monumentul cu balegi şi, mai grav, calcă în copite şi distrug blocurile de calcar folosite la ridicarea aşezării regilor daci.
Se încarcă comentariile...
