Arsenie Boca, declaraţii ciudate în timpul interogatoriului la care a fost supus în 1948: ce sfaturi le dădea legionarilor şi de ce îşi dorea să trăiască într-o chilie

Arsenie Boca, declaraţii ciudate în timpul interogatoriului la care a fost supus în 1948: ce sfaturi le dădea legionarilor şi de ce îşi dorea să trăiască într-o chilie

Arsenie Boca. SURSA: fericiticeiprigoniti.net.

Arestat în luna mai a anului 1948, pentru presupuse legături cu Mişcarea Legionară, Arsenie Boca a oferit anchetatorilos săi o mărturie inedită, în care relata ce le spunea legionailor care îi cereau sfatul şi cum îşi dorea să îşi petreacă restul vieţii.

Un document inedit, păstrat în arhivele CNSAS, oferă amănunte despre Arsenie Boca, devenit una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei. În luna mai a anului 1948, preotul a intrat în atenţia Siguranţei statului. A fost ridicat de la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi trimis în arest, acuzat că i-a ajutat cu hrană pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului.

Arsenie Boca a petrecut atunci o lună şi jumătate în detenţie. Din iunie 1948, datează declaraţia dată Siguranţei, păstrată în arhivele fostei Securităţi, publicată în volumul ”Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România”, de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu.

Ce le-a răspuns anchetatorilor săi:

„Subsemnatul, Ieromonah Arsenie Boca, de la mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, Făgăraş, declar următoarele:
Întrebare: Când v-aţi înscris în mişcarea legionară?
Răspuns: În mişcarea legionară n-am fost înscris niciodată.
Î: Cine va înscris?
R: Neînscriindu-mă, nu m-a înscris nimeni.
Î: Dac-aţi fost simpatizant?
R: Neutru şi independent de orice politică.
Î: Ce legionari aţi cunoscut?
R: Fiind la Bucureşti, pentru studii, între 1933-1938, am văzut pe căpitanul Codreanu, dar n-am vorbit cu el niciodată. Cunosc pe Pătraşcu (n.r.: Nicolae Pătraşcu, lider al Mişcării Legionare), dar pe el numai datorită faptului că a venit la mănăstire să se spovedească. A fost de vreo două ori la mărturisire în 1947. A mai fost şi în 1948, dar, locuind în apropiere, a fost simplu trecător. Legături politice cu el n-am avut, decât cele strict preoţeşti. Au mai trecut pe la mănăstire şi alţi foşti legionari, atât [de] prin comunele învecinate, ţărani, cât şi de mai departe, dar n-am avut discuţii politice ci numai duhovniceşti. Ba mai mult, aflându-le starea politică le-am dat insistent sfatul de a se astâmpăra şi de a renunţa la pistol, la răzbunare şi alte păcate. I-am făcut să înţeleagă că stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească. Mai cunosc pe avocatul Mateiaş din Făgăraş; a venit de vreo 3-4 ori. Ultima dată a venit acum la ”Vinerea Izvorului”, 7 mai 1948. Mai cunosc pe ierodiaconul [Cristofor] Dancu, care, pe vremea când studiam la Bucureşti, aparţinea de mănăstirea Cernica. Pe Victor Dobrin din Arpaş, pe Gheorghe Apostol, care ne-a lucrat ceva tâmplărie şi l-am primit provizoriu ca să-l vedem dacă poate fi primit definitiv. Ori el era fugar”, declara călugărul, potrivit notei păstrate în Arhivele CNSAS, publicată în volumul „Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România”.

Nega legăturile cu Mişcarea Legionară

„Î: Ce rol şi unde aţi fost în intervalele 6 septembrie 1940 - 25 ianuarie 1941?
R: Eram întors din Sfântul Munte, Grecia, călugărit la Paşti, 1940 la mănăstirea Brâncoveanu cu slujba de ierodiacon, unde am stat în continuare.
Î: Deci aţi avut un rol în timpul rebeliunii?
R: Nici un rol.
Î: Ce legături aţi avut cu legionarii de la data de 1941-1948?
R: Singurele legături ce le-am avut cu legionarii au fost cele spirituale, care sunt fireşti între preot şi credincioşi. Iar între noi preoţii (pr. Gh. Malene şi pr. Uria), cele normale de colegi.
Î: Cu ce conducători ai mişcării legionare aţi avut legături?
R: Singur cu Pătraşcu, legături duhovniceşti, cum am spus; de asemenea, am cunoscut ca prieten şi pe av. Mateiaş.
Î: Cine conduce mişcarea legionară din regiune?
R: Nu am nici o cunoştinţă precisă. Ştiu că Pătraşcu este din Sâmbăta şi probabil el ar putea fi.
Î: Cu ce sume aţi cotizat pentru mişcare şi când?
R: N-am cotizat şi nu mi s-a cerut.
Î: Ce ziare sau broşuri clandestine aţi primit în anii de urmă?
R: N-am primit politice, dar sectare mi s-au trimis broşuri mici tipărite la Bucureşti, de la adventişti.
Î: Unde şi în ce ţări aţi umblat şi ce români aţi cunoscut în ţările în care aţi umblat?
R: N-am călătorit decât în Grecia, la Sfântul Munte, unde n-am întâlnit decât călugări de toate neamurile, iar printre ei şi românii: Părintele Teodosie Domnaru, Păr. Antipa Dinescu, Gherontie şi alţii. În afară de aceştia, am fost pe la legaţia română din Tesalonic. La Atena n-am fost. Călătoria a fost în 1939-1940. M-am reîntors în ţară la 8 iunie 1940”, declara Arsenie Boca.

În ultimul răspuns dat anchetatorilor, călugărul afirma că ar dori să se retragă într-o chilie.

„Î: Dacă intenţionaţi să vă ascundeţi în munţi sau nu?
R: De a mă ascunde în munţi n-am nici un gând; dar de a mă retrage la o chilie, pentru care am învoirea stăpânirii, asta aş avea de gând. Aceasta-mi este declaraţia pe care o dau şi o semnez”, Ieromonah Arsenie, 7 iunie 1948. Declaraţia, păstrată în Arhivele CNSAS, a fost publicată în volumul „Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România” de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu, potrivit fericiticeiprigoniti.net.

La scurt timp după eliberare, Arsenie Boca a fost mutat la Mănăstirea Prislop. A rămas în Ţara Haţegului până în 1959 (cu întreruperi cauzate de anchetele şi perioadele de detenţie la care a fost supus), când a fost obligat să renunţe definitiv la activitatea monahală.


Vă recomandăm şi:

Autobiografia părintelui Arsenie Boca, din temniţă: „Nu am dansat şi nu-mi puteam închipui aşa ceva. Cu fetele mi-am propus să nu fac nicio cunoştinţă”

Părintele Arsenie Boca a relatat, într-o declaraţie autobiografică pe care a scris-o în timpul unei anchete la care era supus în 1945, o serie de amănunte neobişnuite despre viaţa sa. În mărturia sa, călugărul îşi dezvăluie personalitatea complexă, orientată spre trăirile interioare, spre studiu, artă şi spiritualitate.

Arsenie Boca şi ateii: „La două feluri de oameni le spune Dumnezeu nebuni“

Duhovnicul Arsenie Boca a acordat o atenţie deosebită, în învăţăturile sale, ateismului,  pe care îl considera dăunător. Călugărul afirma însă că orice om trebuie lăsat să fie liber în credinţa sau necredinţa sa.

Pelerinajul la Prislop acum 90 de ani: de ce mulţimile se adunau la mănăstire cu decenii înainte de Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop, unde a fost înmormântat părintele Arsenie Boca, a fost în ultimele secole unul dintre cele mai iubite locuri din Ţara Haţegului. O mulţime de legende s-au ţesut în jurul ei, iar fotografiile vechi de aproape un secol arată că şi în acea vreme aşezarea era foarte căutată de pelerini.

citeste totul despre: