Viaţa unei olimpice la Neogreacă, ce ajută copiii săraci să înveţe carte. De ce visează să devină criminalist

Andreea Gheorghiţă (16 ani), elevă la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi, este pasionată de limba neogreacă, pe care a descoperit-o datorită unei profesoare  pe care o admiră.

Andreea Gheorghiţă, elevă la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri din Galaţi“, a câştigat Olimpiada Judeţeană de Neogreacă în 2017, obţinând ulterior premiul special la olimpiada naţională. A participat şi la olimpiada locală la română, unde s-a clasat pe locul al doilea, dar pasiunea ei rămâne neogreaca, iar unul dintre dascălii săi are un mare merit în performanţele sale de până acum la această materie mai puţin cunoscută la olimpiade. 

„Am avut o profesoară la engleză, Corina Scorţeanu, care m-a întrebat la un moment dat dacă nu vreau să învăţ neogreacă, materie pe care, de asemenea, o preda, şi pentru că îmi plăcea de ea ca om şi stilul său de predare, m-am dus la curs şi m-am îndrăgostit de această materie“, ne destăinuie Andreea cum a început totul.

Limba neogreacă priveşte cea de-a cincea etapă din evoluţia limbii greceşti, după greaca miceniană, greaca antică, cea a perioadei elenistice şi cea medievală, fiind în prezent limba oficială din Grecia.

Interes crescut în şcoli pentru neogreacă

Astăzi vorbesc această limbă aproximativ 14-17 milioane de persoane, cei mai mulţi vorbitori fiind în Grecia şi Cipru. Limba neogreacă diferă faţă de vechea limbă a elenilor prin litere şi prin modul cum se pune accentul pe acestea când sunt pronunţate. Există însă un număr important de vorbitori printre minorităţile etnice din state sau în comunităţi de imigranţi. 

În urmă cu câţiva ani, Ministerul Educaţiei a introdus şi această limbă în rândul disciplinelor la care se susţin olimpiade, în contextul în care interesul tinerilor pentru neogreacă este din ce în ce mai mare. Deşi pare greu de crezut, mii de elevi concurează an de an pentru un loc la Olimpiada Naţională de Neogreacă, atraşi de unicitatea acestei limbi, dar şi de perspectiva de a-şi face prieteni în toată lumea, pentru că neogreaca este şi o modalitate de socializare. 

„Noi, olimpicii la Neogreacă, ne cunoaştem foarte bine. Dacă am fi o clasă, nu ar fi genul acela de clasă în care nu vorbeşte nimeni. Ne uneşte modul nostru de a fi“, ne povesteşte olimpica despre relaţia care există în comunitatea olimpicilor la această materie. Limba neogreacă se învaţă în România de către elevii din învăţământul preuniversitar, în scopul atingerii unui nivel de competenţă de comunicare care să le permită schimburile culturale şi practicarea multilingvismului. 

Procesul de învăţare al acestei limbi este la bază acelaşi ca şi la deprinderea oricărei alte limbi străine. Se învaţă mai întâi literele, apoi gramatica, urmând apoi traducerile în română, care sunt o adevărată provocare. Andreea ne spune că puţinii greci care au mai rămas în România s-au luptat pentru introducerea olimpiadei de Neogreacă atât pentru adolescenţii români care sunt interesaţi de această limbă, dar şi pentru copiii grecilor stabiliţi în zona noastră, iar într-un final au reuşit.

Visează să ajungă criminalist

Deşi are o înclinaţie naturală spre ştiinţele umaniste, olimpica ne surprinde când ne mărturiseşte că de când era la generală  doreşte să urmeze Academia de Poliţie şi să devină expert criminalist, fiind pasionată de detalii şi munca de poliţist, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, se gândeşte la o carieră ca agent de penitenciar. „În general, îmi plac foarte mult oamenii şi să vorbesc cu ei şi cred că persoanele închise în penitenciar au avut un motiv pentru care au făcut ce au făcut. Nimeni nu le cunoaşte cu adevărat viaţa şi nu trebuie să ne uităm doar la părţile negative ale unei persoane, ci şi la cele pozitive“, îşi motivează Andreea decizia.

Adolescenta a cochetat şi cu ideea de a deveni medic, mai ales că îi place mult Biologia, dar ne mărturiseşte că nu ar face faţă încărcăturii mentale şi emoţionale care vine odată cu pierderea unui pacient, chiar dacă afecţiunile de care acesta suferă ar face inutilă orice acţiune medicală. 

„M-am gândit că ar fi interesantă şi medicina legală, pentru că este cumva legată de criminalistică, deoarece medicul legist trebuie să stabilească cauza morţii“, ne explică olimpica. Prima sa opţiune rămâne însă criminalistica şi ne mărturiseşte că a fost întotdeuna interesată de detalii, iar intuiţia crede că o va ajuta pentru a face conexiunile necesare, astfel încât să dezlege rapid cine stă în spatele comiterii infracţiunilor. 

„Cunosc destul de bine psihologia umană. Ştiu imediat când cineva minte. Dacă se uită, spre exemplu, în partea stângă sus, înseamnă că persoana respectivă îşi accesează partea imaginativă şi  se pregăteşte să mintă. Alte persoane au diferite ticuri, se uită în jos sau evită contactul vizual“, ne dă olimpica câteva detalii despre gesturile sau acţiunile care îi dau de gol pe cei care mint sau se pregătesc să facă acest lucru.

Ajută copiii săraci să înveţe

Andreea este implicată şi în mai multe acţiuni de voluntariat, ajutând copiii din familii defavorizate la învăţătură, la materiile la care au probleme. Din vara lui 2017, a început să facă lecţii cu elevii care se pregătesc la fundaţia „Familia“ din Galaţi. „Ador copiii. Sufăr când nu pot ajunge pentru a face lecţii cu ei pentru că am ore la liceu. Am ajuns să realizez că nu au ei nevoie de mine, cât am eu nevoie de ei. Te învaţă că noi, în marea majoritate a timpului, nu facem nimic, ori facem ce nu trebuie, iar când îi ajut, conştientizez că fac ceea ce trebuie, măcar o mică parte a timpului“, ne declară olimpica cu emoţie. 

După ce îşi va îndeplini visul de a deveni una dintre puţinele femei criminalist din România, Andreea vrea să îşi continue munca de voluntariat şi să ajute la învăţătură micuţii loviţi de soartă pentru a avea şansa la o viaţă mai bună decât cea de care au parte în familiile din care provin.