Risipă de bani publici la Galaţi. Peste 10 milioane de euro, tocate pe studii de fezabilitate absolut inutile

Unul dintre studii „umplea” oraşul cu pasarele futuriste. Nu s-a făcut nimic FOTO planşa proiectului

Primarii Dumitru Nicolae (PSD) şi Marius Stan (PNL, UNPR) s-au întrecut în a cheltui sume astronomice pentru mormane de hârtii care putrezesc în arhive. De la tunele fără orizont, până la repetate studii privind „înverzirea” oraşului, toate au secătuit bugetul local în mod inutil.

În ultimii 15 ani, sub mandatele primarilor Dumitru Nicolae (PSD) şi Marius Stan (PNL şi apoi UNPR) autorităţile de la Galaţi au reuşit performanţa rară de a cheltui peste 10 milioane de euro pentru studii de fezabilitate care nu au condus la niciun proiect concret, banii fiind pur şi simplu irosiţi.

Această pasiune ciudată a edililor pentru studii fără finalitate s-a produs, însă, în condiţiile în care investiţiile locale serioase au lipsit, cele mai „măreţe realizări” ale celor doi primari fiind nişte sensuri giratorii, amenajarea câtorva parcuri şi tradiţionalele schimbări de borduri, peticiri de străzi şi reparaţii sporadice de parcări şi trotuare.

Un tunel care papă bani împotriva vântului

Cel mai scump proiect inutil de la Galaţi este, de departe, studiul de fezabilitate pentru un tunel (sau două) pe sub Dunăre, între malul tulcean şi cel gălăţean, care a pornit de la faraonica sumă de 10 milioane de euro, pentru ca în urma licitaţiilor şi a negocierilor să scadă la 3,8 milioane de euro.

Municipalitatea va plăti aceşti bani către consorţiul internaţional Louis Berger (deja s-a avansat o jumătate din sumă) doar pentru nişte basculante de hârtii, căci proiectarea şi construcţia sunt o cu totul altă poveste, pentru care nu există nicio sursă de finanţare, după cum au declarat răspicat ultimii doi prim-miniştri ai României.

De altfel, Guvernul a alocat fonduri, prin Masterplanul în transporturi, doar pentru proiectul podului de la Brăila, nu şi pentru tunelul de la Galaţi, considerat o utopie. Evident, autorităţile de Galaţi au fost avertizate că nu au susţinere bugetară pentru proiect dar, cu toate acestea primarul Marius Stan a insistat pentru continuarea demersurilor şi a cheltuielilor.

Este de menţionat că suma plătită de Primăria Galaţi pentru amintitul studiu de fezabilitate provine dintr-un credit bancar ce va trebuie returnat în 20 de ani, din taxele şi impozitele plătite de locuitorii oraşului.

Tone de studii, niciun gram de beton

Alte 1,5 milioane de euro au fost înghiţite de repetatele studii şi expertize făcute, din 2002 încoace, privind fenomenul alunecării falezei în Dunăre. În total au fost 14 astfel de lucrări, însă niciuna nu s-a finalizat cu un proiect şi un şantier care să ducă la stoparea fenomenului.

La fel de bizar este că pentru lucrări de consolidare a malului nu s-a alocat nici măcar o para chioară, deşi semnele alunecării versantului sunt foarte clare. Autorităţile s-au mulţumit doar să astupe cu pământ crevasele apărute şi să meargă mai departe.

Interesant este că nici măcar nu s-au respectat recomandările care nu presupuneau cheltuieli din amintitele studii. Astfel, recomandarea ca pe o distanţă de 80 de metri de la taluz să nu se mai dea autorizaţii de construire a fost complet ignorată, dovadă că Faleza este invadată de blocuri noi, făcute de dezvoltatori imobiliari privaţi, dar şi de vile.

Construcţii ridicate în zona în care experţii recomandau să nu se mai dea avize FOTO C Crângan

De asemenea, nu s-a respectat nici recomandarea privind închiderea conductei de captare, din Dunăre, de apă pentru irigarea spaţiilor verzi din cartierele Mazepa şi Ţiglina 1 şi 2. Specialiştii au concluzionat că respectiva ţeavă are pierderi repetate (după cum se poate vedea şi din fotografiile făcute recent de „Adevărul”)  şi contribuie astfel la fenomenul alunecării falezei.

Ţeava cu pierderi care trebuia mutată, dar n-a fost FOTO C Crângan

Nici indicaţia de a se repara rigolele de captare a apelor freatice din zona de la baza taluzului (foarte importante pentru siguranţa versantului) nu a găsit un ecou favorabil, dovadă că sunt în continuare într-o stare jalnică.

Zeci de studii ecologice care au consumat degeaba codrii patriei

Alte peste o sută de studii de fezabilitate neconcretizate, în valoare de circa 4,8 milioane de euro, au vizat, în ultimii 15 ani, tot felul de chestiuni edilitare care, în esenţă, ar fi putut să fie rezolvate dacă era şi voinţă politică sau, pur şi simplu, fac parte din categoria utopiilor.

Cam pe aceste coordonate se situează şi cele peste 20 de studii aşa-zis ecologice comandate şi plătite în ultimii 15 ani de către Primăria Galaţi. Acestea nu au folosit la nimic, în afară de faptul, cumva cinic, că au contribuit şi ele la tăierea codrilor patriei pentru a se fabrica hârtia consumată.

Unul dintre acestea însă (plătit  de primărie în 2014 către o firmă argeşeană cu nume predestinat: Atelier Foaie Verde SRL), merită detaliat un pic aici, deoarece este de-a dreptul comic.

Documentul recomandă autorităţilor locale să aducă turme de oi care să pască gazonul din parcuri şi de pe marea zonă de promenadă de pe Faleză, să planteze pomi fructiferi în locul parcărilor (deşi în oraş există un deficit de circa 25.000 de locuri de parcare!), să pună stupi de albine pe blocuri şi alte asemenea bazaconii rupte complet de realitatea că, bunăoară, Galaţiul are un dezastru de reţea de utilităţi, care are pierderi de circa 60% la agentul termic.

Pagină din studiul care recomandă livezi în loc de parcări la Galaţi FOTO C Crângan

Alte studii de fezabilitate care au rămas doar pe hârtie sunt, printre multe altele (numărul lor depăşeşte 100), cele legate de parcările etajate, pasarelele futuriste pentru traversarea marilor bulevarde, zona de agrement Brateş, centura ocolitoare, extinderea cartierului rezidenţial „Dimitrie Cantemir”, achiziţia cinematografelor de la RADEF, găsirea de soluţii sectorizate de termoficare s.a.m.d.