Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, aproape de colaps. Lipsa epidemiologilor şi a medicilor igienişti, cea mai mare problemă a sistemului

Studenţii români nu sunt interesaţi să devină epidemiologi Nationalhealthcare.com

Sănătatea publică ar putea fi pusă în pericol de faptul că DSP funcţionează cu mai puţini specialişti decât prevede organigrama. Problemele au fost generate de inconsecvenţa decidenţilor la nivel central, care fie au pus accent pe dezvoltarea şi importanţa Direcţiilor de Sănătate Publică, fie au dorit să le desfiinţeze.

Direcţia de Sănătate Publică Galaţi se află într-o situaţie îngrijorătoare generată de lipsa medicilor. Instituţia se confruntă cu o lipsă acută de personal calificat. Dacă în urmă cu 15 ani, la DSP Galaţi existau cinci epidemiologi, în momentul de faţă, conform structurii sunt doar doi astfel de medici, unul fiind suspendat pe durata exercitării altei funcţii.

Epidemiologii şi infecţiile nosocomiale

De-a lungul timpului, la Spitalul de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” au fost înregistrate numeroase controale care au arătat existenţa unor infecţii nosocoamiale în secţiile Chirurgie, Obstetrică şi Terapie Intensivă. Acest lucru este strâns legat şi de faptul că numărul specialiştilor epidemiologi este insuficient. Deşi au un rol vital, aceşti medici sunt tot mai puţini deoarece studenţii nu sunt atraşi de salariul epidemiologilor: 2.900 de lei, aproape jumătate din cât câştigă un chirurg. Mai mult decât atat, munca unui astfel de specialist „antrenat” în prevenirea şi combaterea epidemiilor, nu este apreciată.

Probleme sunt şi în cazul medicilor igienişti, din cinci, doar unul singur putând efectua controale. Doi dintre aceştia sunt igienişti cu atribuţii de supraveghere a factorilor de mediu, iar un altul este specializat pe igiena radiaţiilor şi supraveghează situaţiile din Galaţi, Brăila şi Vrancea.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât ultima angajare s-a făcut în urmă cu mai bine de 20 de ani. Pe vremuri, în structura Direcţiei de Sănătate Publică erau prevăzuţi şi medici de medicina muncii, însă în momentul de faţă aceştia nu se mai regăsesc în organigramă.

Şi cei doi medici de laborator întrunesc condiţiile de pensionare. În trecut, cinci astfel de specialişti îşi desfăşurau activitatea aici, deoarece laboratorul Direcţiei de Sănătate Publică este unul de referinţă, mai ales pentru determinări bacteriologice şi virusologice.

La Galaţi există şi cabinet Port-Frontieră, unde sunt efectuate controalele epidemiologice ale persoanelor care intră în ţară pe cale navală şi terestră şi unde ar trebui să fie personal de specialitate (epidemiolog şi igienă) sunt probleme, mai ales că în ultima perioadă este un aflux de imigranţi.

O altă problemă cu care se confruntă D.S.P. este aceea a personalului mediu. Mai precis, asistenţilor li se cere să fie specializaţi pe igienă, însă în momentul de faţă nu mai există şcoli care să pregătească astfel de specialişti şi nu există nici candidaţi care să tindă spre ocuparea acelor locuri.

Şi compartimentul de Resurse Umane este unul deficitar, cu doar doi oameni, în condiţiile în care Galaţiul este şi centru universitar.

Toate problemele Direcţiilor de Sănătate Publică din ţară sunt generate de inconsecvenţa decidenţilor de la nivel central, care fie dezvoltă şi pun accent pe importanţa D.S.P.-urilor, fie spun că acestea trebuie să dispară fără să spună cine sau ce va înlocui aceste instituţii. Potrivit specialiştilor, a cere desfiinţarea Direcţiilor de Sănătate Publică este ca şi cum ai cere Guvernului să desfiinţeze Ministerul Sănătăţii. Aceştia doresc revizuirea legislaţiei în domeniul sănătăţii şi creşterea nu doar a atribuţiilor, ci şi pârghii pentru buna desfăşurare a activităţii pentru cei care lucrează într-o Direcţie de Sănătate Publică.