Cât de mult ne influenţează părerile celorlalţi despre noi. Mecanismul subtil prin care putem ajunge masă de manevră
0Mulţi oameni se lasă influenţaţi de afirmaţiile apropiaţilor referitoare la drumul pe care ar trebui să-l urmeze în viaţă. Cercetările au condus la concluzia că alegerile făcute pe astfel de baze sunt greşite într-o proporţie covârşitoare.
Din punct de vedere psihologic, un individ este influenţat de o serie de factori, ajungând de multe ori să îi influenţeze, la rândul lui, pe cei din jur, uneori chiar inconştient.
”O informaţie reală sau nu, dacă este repetată constant, tinde să devină adevăr”, explică psihologul Stelian Chivu. Sunt câteva elemente care influenţează puternic modul cum ajunge să gândească o persoană. Familia joacă un rol important aici, pentru că de nivelul său intelectual, social şi chiar material va depinde crearea individului de mai târziu.
Şcoala este şi ea o piesă cu greutate în acest tablou, pentru că tipul unităţii de învăţământ şi profesorii care predau acolo vor avea o influenţă deloc de neglijat în evoluţia de mai târziu a elevilor. Biserica şi societatea completează această imagine, pentru că şi ele ne condiţionează sau ne ghidează vieţile.
Societatea formează de multe ori individul, trasându-i nişte criterii mentale şi limite emoţionale, dar şi un anumit tip de comportament fizic. ”Dacă individul se trezeşte, devine conştient, îşi poate folosi liberul arbitru. Poate să îi spună oricine orice, pentru că el va avea întotdeuna puterea de a discerne”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Soldat executant sau lider?
Unele teorii informaţionale împart indivizii în trei categorii: masa de manevră, soldaţii executanţi şi lideri. O persoană poate fi receptivă, în sensul că doar primeşte informaţii, fără să se gândească prea mult la ele, deci fără să analizeze în profunzime dacă sunt corecte sau nu, ori morale. Există şi persoanele emisive, care au coloană vertebrală, au întotdeuna propriile lor opinii şi iau atitudine atunci când consideră că este necesar să facă acest lucru.
Ceea ce diferenţiază cele două categorii este energia proprie, vitalitatea pe care fiecare individ o are. Nu vorbim doar de energia pe care fiecare dintre noi o dobândeşte prin somn sau meditaţie, ci şi puterea de decizie pe care o avem şi pe care mulţi o cedează altora, neasumându-şi astfel responsabilitatea pentru direcţia spre care îşi îndreaptă viaţa.
De pildă, ne cedăm puterea familiei, chiar dacă am trecut de vârsta la care părinţii luau toate deciziile sau medicului, deşi o analiză mai atentă ne-ar conştientiza cu privire la problemele pe care le avem, astfel încât să renunţăm la dependenţa de medicamente.
”Analizează cui dai puterea. Vei constata că cea mai mare parte a deciziilor tale şi implicit a vieţii tale este dirijată de alţii, ceea ce nu este deloc în regulă. Devii doar un simplu pion pe masa de joc”, precizează psihologul Steliabn Chivu.
Orgoliul joacă şi el un rol în această ecuaţie şi, din păcate, nu unul constructiv. De cele mai multe ori egoul ne impinge să luăm cele mai proaste decizii în viaţă, pe care ajungem să le regretăm mai târziu. Există câteva moduri simple de a ne recăpăta controlul asupra vieţii şi a de ieşi de sub influenţa de multe negativă a societăţii şi familiei.
Cât de mult contează interiorizarea şi comunicarea
Primul pas este, evident, conştientizarea faptului că decizia asupra modului în care ne trăim viaţa nu ne aparţine. Odată înţeles acest lucru, se impune să şi acţionăm, pentru că dacă vom rămâne doar la stadiul de opinii, nu vom face prea multe.
De pildă, nu te poţi arăta indignat că se taie copacii, dar dacă surprinzi un furt de arbori, nu depui plângere de teamă să nu ai de suferit din partea hoţilor. Interiorizarea este o etapă la fel de importantă, pentru că asta înseamnă autocunoaştere. A nu se confunda cu izolarea de ceilalţi, pentru că nu ne referim la aşa ceva, interiorizarea vizând înţelegerea reacţiilor pe care le avem în diverse situaţii de viaţă şi corectarea lor, acolo unde este cazul.
Comunicarea vine să completeze cei doi paşi amintiţi anterior. Vorbim de comunicarea atât cu exteriorul, cât şi cu tine însuţi. Sunt persoane care comunică cel mai bine cu alţii atunci când sunt la masă sau când poartă o discuţie pe teme filozofice. Este bine să cunoşti aceste lucruri despre tine.
Dacă constaţi că eşti mult prea critic cu tine însuţi în diverse situaţii, e cazul să renunţi la asta, dacă nu vrei să te alegi cu o boală autoimună de toată frumuseţea. La fel de importantă este şi iubirea naturii, pentru de acolo vei reuşi să îţi reîncarci bateriile şi să te protejezi de orice ar veni din texterior.
Iubirea propriei persoane este o altă etapă în evoluţia fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să o confundăm însă cu narcisismul. Asta înseamnă că trebuie să te iubeşti pe tine fără să îi consideri pe ceilalţi ca fiindu-ţi inferiori.
”Te poţi întreba: de ce eu atrag numai persoane ciudate sau cu anumite apucături? Pentru că modul cum priveşti lucrurile atrage aşa numitele persoane oglindă, acel gen de oameni care îţi sunt cumva asemănători”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.