Secretele unei cruci de aur: a fost găsită din întâmplare de nişte copii care se jucau

FOTO Arhiva

În anul 1877, când România îşi câştiga independenţa de stat, la o aruncătură de băţ de Focşani, în comuna Goleşti, nişte copii aveau să facă o descoperire importantă, care a rămas consemnată în documentele de arhivă.

După o perioadă ploioasă, o revărsare a apelor râului Milcov a dus la prăbuşirea unui mal, iar nişte copii, care se jucau prin zonă, au găsit o cutie interesantă, nu prea mică, de mărimea unui diplomat.

Când au cercetat mai profund, copiii s-au speriat de ceea ce au găsit în interior. Învelită într-o pânză care putrezea de acum se afla o cruce de metal, grea, asupra căreia se vedeau mai multe semne unde au existat cândva nişte pietre scumpe.

Evident, copiii şi-au informat părinţii, iar aceştia au anunţat preotul comunei despre podoaba despre care cercetătorii ei s-au exprimat ulterior că are o vechime care nu poate fi apreciată. Îngroparea ei în pământ ar putea să aibă legătură cu ceea ce s-a întâmplat după secularizarea averilor mănăstireşti, după 1863, când mulţi călugări au lat cu ei obiecte de preţ de prin mănăstiri şi au încercat să le ascundă.

“Poliţia Focşani, care a fost informată că  această podoabă antică a fost luată de preotul comunei Goleşti, de unde s-a predat Episcopiei Buzău, a rugat Prefectura Putna să facă apel la Ministerul de Interne, pentru că această  cruce să fie recuperată de la episcopie şi predată la Muzeul Naţional din Capitală”, ne spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, care a studiat corespondenţa dintre instituţii.

Nu se ştie dacă această cruce de aur valoroasă a ajuns în custodia Muzeului Naţional sau a rămas pe la vreo mănăstire de la care să-şi fi pierdut urma, mai ales că după 1959, când s-a adoptat aşa-zisa reformă monahală, sute de podoabe de aur, argint şi bronz, candele, cărţi, tablouri, obiecte religioase de o valoare inestimabilă, icoane, policandre, clopote, fotografii, perdele, piese de artă, veşminte deosebite şi alte mii de mărunţişuri, toate au dispărut fără urmă.

Tezaurul de la Mărăşeşti

După alte câteva decenii, în jurul anului 1900, în oraşul erou Mărăşeşti a fost descoperit cel mai valoros tezaur din regiune. Acesta era alcătuit din 800 monede de aur din sec III şi I înainte de Hristos, emise de regii macedoneni Filip al II-lea, Alexandru cel Mare şi Lysimach. El dovedeşte strânsele legături dintre lumea geto-dacă cu cea greco-elenistică.

Tezaurul se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, dar şi în alte colecţii din ţară. 82 de piese din tezaur au ajuns la un colecţionar, pe nume C. Alessandrescu, care le-a lăsat moştenire fiilor, aceştia vânzându-le la Londra.

"Dintr-o extraordinară lucrare a regretatului muzeograf şi arheolog Victor M. Bobi aflăm că în zona de Curbură a Carpaţilor săpăturile, în special cele organizate ştiinţific, dar şi cele întâmplătoare au dus la descoperirea a puţin  peste 2500 de monede antice, dintre care de departe ies în evidenţă cele 800 de piese de aur de la Mărăşeşti, alături de alte 3 tezaure extrem de valoroase de la Dumbrăveni, Răcoasa şi Voloşcani", ne-a mai precizat istoricul Florin Dîrdală.