Judeţul din România unde se află cele mai multe mausolee din lume închinate Primului Război Mondial. Hitler, impresionat de osuare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mausoleul de la Mărăşeşti
Mausoleul de la Mărăşeşti

În România, dar şi în lume, există foarte multe monumente care să amintească de faptele de arme şi jertfele militarilor care au luptat în Primul Război Mondial.

Cele mai multe osuare se regăsesc însă în Vrancea, pentru că în acest ţinut s-au purtat principalele lupte de pe frontul de Est, în urcă cu exact un secol, în vara anului 1917. Zeci de mii de soldaţi români, care au contribuit la ceea ce avea să devină România “dodoloaţă” de la 1918, îşi dorm somnul de veci în cele patru mari mausolee ridicate la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani, cu costuri însemnate, după Primul Război Mondial.

Cele patru mausolee, care impresionează de fiecare dată prin atmosfera de reculegere care "îţi moaie sufletul şi face să tresară inima", după cum consemnează un vizitator în cartea de oaspeţi.

Toate cele patru mausolee au fost consolidate şi restaurate printr-un proiect cu fonduri europene, „Drumul de glorie al Armatei române în Primul Război Mondial”, în valoare de peste 21 de milioane de lei.

Mausoleul Mărăşeşti l-a impresionat şi pe Hitler

Considerat a fi unul dintre cele mai impunătoare monumente din lume, Mausoleul de la Mărăşeşti, pe frontispiciul căruia stă scris „Întru slava eroilor neamului", a fost construit pe locul în care, în vara anului 1917, armata română i-a ţinut piept cu eroism celei germane. Se spune că însuşi Hitler a fost impresionat de măreţul monument, astfel încât în momentul în care aviaţia aliată bombarda obiective de pe Valea Prahovei i-a cerut personal mareşalului Ion Antonescu să apere cu două baterii de antiaeriană mausoleul de la Mărăşeşti.

În confruntările de la Mărăşeşti au murit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, în prezent mausoleul adăpostind nu mai puţin de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi nouă cripte comune.

mausolee

„Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat  la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919, la care participau reprezentantele acestei organizaţii de pe tot cuprinsul României. Societatea a fost fondată în anul 1910 de către un grup de doamne din înalta societate şi anume: Alexandrina Gr. Cantacuzino, Anastasia Gr. Filipescu, Elena Odobescu, Eliza Mavrocordat, Zoe Gr. Râmniceanu. Propunerea de ridicare a unui Mausoleu la Mărăşeşti a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului condus de Ion I. C. Brătianu. Pentru obţinerea de fonduri, încă din anul 1919 s-au lansat peste 9.000 de liste de subscripţie. Locaţia Mausoleului s-a stabilit pe cele 20 hectare cedate de către George G. Ulise Negroponte, proprietarul pământurilor din zona aleasă pentru monument, întocmindu-se şi un Act de donaţie, la  14 iulie 1921”, se arată în documentele Muzeului Vrancea.

Inaugurarea Mausoleului s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a numeroase oficialităţi. În centrul mausoleului Mărăşeşti se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana" al Ţarului Rusiei.

Inaugurarea Mausoleului s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a numeroase oficialităţi.

La Mausoleul Mărăşti, grupul statuar a fost turnat din ţevile tunurilor

Construcţia Mausoleului de la Mărăşti a început în anul 1928 şi s-a întins pe mai mulţi ani, desfăşurându-se pe etape. Ca şi la Mausoleul de la Mărăşeşti, investiţia s-a încheiat în anul 1938, iar între anii 1940 - 1941 au avut loc reînhumările osemintelor eroilor. Este o construcţie impunătoare, realizată într-un stil arhitectonic unic. În incintă se accede prin deschiderile a două porţi dispuse simetric, pe stâlpii cărora străjuiesc doi vulturi din bronz, cu aripile larg desfăcute, din care astăzi a mai rămas doar unul.

În centrul parcului a fost amplasat un grup statuar, realizat în tehnica ronde - bosse, din bronz, care înfăţişează un soldat rănit ce predă unui tânăr arma şi făclia pentru continuarea luptei.

Mausoleul de la Mărăşti-Foto: Alexandra Tătaru

mausolee

Mulajele din ghips ale acestui grup statuar s-au executat încă din anul 1935, iar în anul următor au fost turnate în bronz, din materialul provenit de la ţevile unor tunuri grele, acordat de către Ministerul Armamentului, prin aprobare guvernamentală.Mausoleul propriu - zis a fost înălţat după planurile arhitectului Pandele Şerbănescu, care l-a propus împreună cu devizul estimativ încă din anul 1928. Lucrările au fost luate în antrepriză de către Gabriel Petrescu.

Mausoleul Soveja adăposteşte români, ruşi, germani, austrieci şi unguri

Opera arhitectului George Cristinel construcţia Mausoleului, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţii „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” în anul 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929.

mausolee

Mausoleul a devenit şi un loc de pelerinaj şi veneraţie atât pentru locuitorii comunei şi ai judeţului, cât şi pentru cei din alte localităţi ale ţăriiAici se organizau comemorări ale eroilor, aşa cum s-a întâmplat în anul 1938, cu ocazia celor 22 de ani ce    s-au scurs de la bătăliile desfăşurate pe Valea Şuşiţei în anul 1917.
În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în  anul 1917.

Mausoleul Focşani, construcţie de inspiraţie bizantină

Monumentul a fost ridicat în sudul oraşului şi amplasat în partea de est a parcului care, pentru protecţie, a fost împrejmuit cu gard din fier forjat.

Construcţia mausoleului din Focşani a  fost începută încă din  anul 1925. Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focşani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă şi a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcţiei monumentului. „Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră şi beton pe un plan în formă de cruce. Construcţia de inspiraţie bizantină, cu trei turle, este bine proporţionată şi beneficiază de o suprafaţă de 457 mp.

mausolee

Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton şi uşa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton. Acesta, străjuit de două coloane cu fusul rotund şi capiteluri compozite, sprijină un fronton cu decoraţii florale, care încadrează anul 1926. Pe frontispiciul frontonului, de o parte şi alta a unui cartuş în care sunt redate în relief atributele vitejiei şi victoriei (spada şi baioneta), s-a inscripţionat cu litere în relief: „PRO -  PATRIA”.

Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 - 1919 - căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”.


 

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite