FOTO Ce a mai rămas din comunitatea evreiască din Focşani. „În 1896 erau şase sinagogi şi 25% populaţie evreiască“
0
Un urmă cu 80 de ani în Focşani exista una dintre cele mai mari comunităţi evreieşti din România, dar imediat după Al Doilea Război Mondial evreii au luat calea Israelului.
În urmă cu 80 de ani, comunitatea evreiască din Focşani număra peste 6.000 de suflete, adică 10% din populaţia oraşului, membrii acestei comunităţi reuşind să contribuie din plin la dezvoltarea oraşului, încă dinainte de Primul Război Mondial.
De altfel, primele dovezi ale existenţei evreilor în Focşani datează din secolul XVII, iar istoria consemnează că prima sinagogă israelită avea să se construiască abia în 1827.
În timp, comunitatea a devenit din ce în ce mai puternică, evreii din Focşani fiind implicaţi în activităţi precum croitorie, argintărie, ceasornicărie, dar în special activităţile de comerţ dominau în acea perioadă.
„Comunitatea din Focşani avea 6 sinagogi în 1896. Trei ani mai târziu, evreii reprezentau 25% din populaţia oraşului. În a doua parte a sec XIX lea s-a deschis şi prima şcoală israelită, iar modernitatea aduce o creştere a importanţei comunităţii în viaţa economică a oraşului. Este şi epoca pătrunderii ideilor sioniste, Focşanii fiind un centru al sionismului est european. Creşte numărul sinagogilor, iar discrepanţa socială în interiorul comunităţii evreieşti devine din în ce mai evidentă prin maniera în care se construiau sinagogile pentru săraci şi cele pentru bogaţi”, spune Mircea Rond, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Focşani.
Este de menţionat că în anul 1881 are loc Congresul Sionist de la Focşani al cărui preşedinte de onoare a fost rabinul Focşaniului Moshe Halevi Golding. De acest Congres se leagă ideea fondării statului Israel.
De ce a avut loc Congresul la Focşani
La vremea respectivă, Focşaniul se afla încă sub impresia marelui act istoric de la 24 ianuarie 1859, de Unire a Principatelor Române, iar evreii considerau că doar uniţi vor deveni puternici, aşa cum s-a întâmplat cu cele două ţărişoare, Focşani Moldova şi Focşani Muntenia, care s-au unit.
„Nu întâmplător a fost ales Focşaniul ca loc al desfăşurării Congresului Sionist, oraşul fiind pentru români un simbol al Unirii din 1859, dorindu-se a fi un exemplu şi pentru evrei”, potrivit profesorului focşănean Bogdan Constantin Dogaru. În 1886 cunoscutul politician roman Dimitrie Sturza spunea într-un interviu la New York Herald că ideea creării unui stat pentru evrei este excepţională, confirmând astfel meritele congresului de la Focşani.
“În urma Congresului la sfârşitul anului 1882 a luat fiinţă în oraş Organizaţia Femeilor Zioniste - "Bnot Zion" (Fiicele Zionului) şi au avut ca scop infintarea şcolilor în coloniile evreieşti înfiinţate de evreii din România în Eretz Israel. Preşedintele organizaţiei a fost doaman Goldring, soţia rabinului şef al oraşului Focşani”, potrivit lui Puiu Zilberman.
Mai târziu, în 1889, ia naştere la Focşani Societatea "Rimon", care are ca scop înfiinţarea în Eretz Israel a unei aşezări agricole şi industriale. De asemenea s-a înfiinţat o bibliotecă sionistă publică.
În pragul celui de-al Doilea Război Mondial comunitatea evreiască deţinea 5 şcoli, o grădiniţă, un liceu cu 188 de elevi şi 20 de cadre didactice. În aceeaşi perioadă existau 5439 de evrei, 12 sinagogi, 4 rabini şi 7 cimitire în tot judeţul, 2 instituţii de binefacere, un azil, o cantină şi un dispensar.
“În Focşani, până în 1947, când au venit comuniştii, exista o comunitate evreiască foarte organizată. Focşaniul avea 6.000 de evrei, cam 10% din populaţia oraşului. Aveam grădiniţa noastră, şcoală primară cu predare în limba ebraică ca limbă străină, aveam liceu şi se făceau foarte multe activităţi sportive. După desfiinţarea acestor şcoli, am fost nevoit să-mi continui studiile la Colegiul Unirea”, potrivit muzicianului Aryeh Levanon, care locuieşte în Israel.
Întemeiata pe reguli şi convingeri puternice de convieţuire, evreimea îşi ducea viaţa oarecum diferit, mai ales când venea vorba despre locaşurile care îi “asigurau” într-un fel legăturile cu divinitatea. Astfel, evreii se năşteau şi erau botezaţi în sinagogile proprii şi erau îngropaţi în cimitirele lor.
„După cel de-al doilea război mondial, în urma a două valuri masive de emigrări în Israel, respectiv în 1949 şi 1950-1951 populaţia evreiască din Focşani se înjumătăţeşte. Regimul comunist a diminuat şi mai mult numărul evreilor, astfel că preponderent au rămas persoanele vârstnice ce nu au avut temeritatea de începe o nouă viaţă”, mai precizează Mircea Rond.
Astăzi, numărul evreilor poate fi numărat pe degete, în schimb în judeţ mai există două sinagogi funcţionale, unde au loc periodic activităţi.
Toată activitatea se bazează pe programe adaptate la fiecare situaţie în parte iar tinerii beneficiază de o atenţie deosebită prin programe ce se adresează lor, fiind concepute şi organizate prin directa implicare a acestora.
Potrivit preşedintelui Comunităţii Evreieşti din Focşani, cimitirul din Focşani-Petreşti, unde îşi află odihna peste 4000 de evrei, se află într-o stare destul de bună.
Se încarcă comentariile...
