FOTO Ce legătură există între defrişările masive şi inundaţii. „Pe toporatori îi interesează doar buzunarul propriu“

În timp ce tăierile ilegale de păduri se menţin la un nivel ridicat în România, unde fondul forestier este mult sub media europeană, dezastrale naturale se înmulţesc de la an la an.

De mai bine de un deceniu, aproape că nu există an să treacă fără inundaţii. Ploi obişnuite, care altădată veneau ca o binecuvântare pentru oamenii care trudesc din greu pământul, au ajuns în prezent mai mult să sperie şi să provoace mari dezastre.

Aşa cum s-a întâmplat şi săptămâna trecută, în mai multe zone din ţară, în special în Moldova şi aşa săracă, unde oamenii s-au luptat din greu cu vitregiile naturii.

Specialiştii pun aceste fenomene extreme mai ales pe seama defrişările masive care se produc în pădurile patriei, păduri care au rolul principal în menţinerea echilibrului ecologic.

Potrivit acestora, tăierea necontrolată a pădurilor duce la erodarea solurilor, intensifică alunecările de teren, cu grave pierderi pentru economie, aduc seceta şi inundaţiile. Defrişările ilegale sunt cele care produc răul despre care vorbim.

Cea mai nou statistică, din 2017, arată că în România s-au tăiat ilegal aproximativ 150.000 de hectare de pădure. Adică tot cam pe atât cât reprezintă suprafaţa împădurită a Vrancei (n.r. 180.000 de hectare), judeţ afectat recent de inundaţii.

“Se poate observa zilnic cum coboară din munte camioane cu buşteni care iau drumul în afara judeţului, in ciuda unor modificări aduse Codului Silvic în anul 2014. La fiecare ploaie torenţială, cel puţin în ultimii 15 ani, s-au manifestat efecte dezastruoase asupra comunităţilor rurale din zonele subcarpatice şi de câmpie. Administrarea fondului forestier privat lasă de dorit în Vrancea. Se poate observa atât pe teren, cât şi din satelit o administrare necorespunzătoare a acestuia. Toate aceste pagube se datorează exploatării din amonte, expunerea directă a versanţilor la contactul cu ploile torenţiale ducând la prăvălirea acestora, producerea a numeroase alunecări de teren şi transportul unei mari cantităţi de aluviuni grosiere până aproape de confluenţele din câmpie. Pe toporatori îi interesează doar buzunarul propriu”, ne spune prof. dr. Alexandra Tătaru, geograf şi totodată autor al unor lucrări de specialitate despre impactul exploatărilor forestiere asupra mediului.

Profesorul ne dă ca exemplu ceea ce se întâmplă pe Valea Nărujei, zonă pe care a vizitat-o înainte de inundaţiile care au lovit serios şi acolo şi unde a văzut că lemnul se exploatează chiar şi în arie protejată.

La toate acestea concură şi ignoranţa autorităţilor.

“Se construiesc drumuri şi podeţe fără să respecte condiţiile tehnice corecte, se eliberează autorizaţii pentru construcţii în lunci şi în calea torenţilor, la multe dintre ele folosindu-se materiale de construcţii fragile. Autorităţile uită să efectueze lucrări de decolmatare ale văilor şi rigolelor, multe dintre ele fiind obturate de deşeurile aruncare la întâmplare”, mai spune geograful.

Dacă în fondul forestier privat fiecare face după cum îl taie capul, la nivelul pădurilor administrate de stat lucrurile stau oarecum diferit. În ultimii ani, aici s-au făcut o serie de lucrări de corectare a torenţilor, acolo unde se formează de obicei viiturile, acestea funcţionând ca o stavilă în calea apelor care se scurg dirijat pe văi.

“Lucrările de corectare a torenţilor previn inundaţiile, protejează localităţile, căile de comunicaţii, lacurile de acumulare şi obiectivele industriale, asigură stabilizarea talvegurilor văilor şi versanţilor, reduc eroziunea şi reţin aluviunile temporare. Ele reprezintă lucrări complexe, de-a lungul lor realizându-se şi lucrări de împăduriri. În ultimii ani, Direcţia Silvică Vrancea a realizat opt lucrări de corectare a torenţilor, iar în perioada următoare are programate alte trei astfel de investiţii”, potrivit Regiei Naţionale a Pădurilor, care în 2018 are un buget de 5,3 milioane de lei pentru 24 de lucrări în toată ţara.

Efectele inundaţiilor în Vrancea

Inundaţiile de săptămâna trecută au adus pagube în 32 de comune din Vrancea, unde s-au înregistrat 65 de locuinţe inundate. De asemenea, au fost afectaţi 40 de kilometri de drumuri judeţene, 77 km de drumuri comunale, peste 43.000 de kilometri de străzi şi uliţe. Totodată, au fost avariate sau distruse peste 100 de poduri şi podeţe, 70 de fântâni, reţele electrice,  335 de kilometri de reţele de alimentare cu apă, mii de hectare de culturi agricole.

Inundaţiile de anul acesta nu s-au ridicat la nivelul celor din perioada 11-13 iulie 2005, atunci când au fost afectate 3094 locuinţe, 18 km de Drumuri Naţionale (E 85), 112 km de Drumuri Judeţene şi 44 Km Drumuri Comunale, 58 de poduri şi podeţe, 2,4 km de diguri distruse între Vadu-Roşca şi Suraia, Vulturu şi Odobeşti şi 45, 7 km apărări de maluri au fost distruse.

Peste 16.000 de ha de terenuri agricole au fost afectate, iar din fondul forestier s-au distrus cinci baraje pentru corectarea torenţilor şi peste 41 de kilometri de drumuri forestiere.