Cum arătau bijuteriile din aur purtate de femei în Epoca Bronzului. Tezaurul rar descoperit în România acum 40 de ani

Săpături arheologice din urmă cu patru decenii au dus la descoperirea unor bijuterii interesante, despre care specialiştii spun că fac parte din epoca bronzului.

Trei inele cu buclă din aur şi unul cu spirală, tot din aur, au fost descoperite în situl arheologic de la Cândeşti, în judeţul Vrancea, în urma  săpăturilor făcute de specialişti de la Muzeul Vrancei acum mai patru decenii.

Sunt piese de mare valoare iar specialiştii care le-au studiat spun că provin din perioada Epocii Bronzului.

„Cele trei ineluşe din aur descoperite la Cândeşti fac parte din inventarul a două morminte de inhumaţie şi au fost găsite în dreptul capului celui înhumat, ceea ce demonstrează că ele constituiau obiecte de podoabă capilară. Într-unul din morminte a fost găsit un singur inel de buclă din aur, iar în alt mormânt, pe lângă cele două inele, s-a mai descoperit şi o amuletă din os. Sunt din Epoca bronzului, datând din anii 2200-1800, înainte de Hristos. Presupunem că mormântul făcea parte dintr-un ring de piatră aflat în centrul necropolei, în care înhumările se făceau respectându-se categoriile sociale, precum şi rangul ocupat de fiecare în cadrul familiei”, descrie Aurora Emilia Apostu, muzeograf la Muzeul Vrancei, în lucrarea Cronica Vrancei, tezaurul descoperit de arheologi.

Potrivit specialistului, inelele de buclă indică poziţia socială a persoanei înhumate, cel mai probabil soţia unei căpetenii, afirmaţie bazată pe faptul că în mormintele necropolei s-au găsit şi inele de bronz. Cele trei podoabe descoperite sunt din bară de aur simplă, tehnica folosită fiind cea de turnare în tipar. Este vorba despre aur de 18 karate, de gramaje diferite, între 0,88 grame şi 2,75 grame.

Cel de-al treilea inel descoperit în necropola de la Cîndeşti se afla într-un mormânt de copil, probabil o fetiţă care făcea parte dintr-o familie bună şi este format dintr-o spirală din bară de aur romboidală în secţiune, cu capetele îngroşate şi îndoite spre interior.

Conservate foarte bine

“Are o stare de conservare foarte bună. Este asemănător celorlalte inele din aur de tipul A amintite, dar este mult mai mic. A fost realizat prin turnare în tipar şi cizelare şi este din aur. Este inel de buclă de tip A şi aparţine Culturii Monteoru. Podoabele descrise sunt printre cele mai importante şi valoroase descoperiri ale anului 1976, de la Cândeşti, ceea ce le-a conferit dreptul de a fi clasate ca tezaure”, susţine Aurora Emilia Apostu.

Descoperirile arheologilor sunt extrem de valoroase şi vin să dovedească faptul că aceste comunităţi tribale erau bogate şi aveau ateliere de prelucrare a obiectelor, fie că vorbim de aur sau de bronz. O altă ipoteză nu exclude posibilitatea să fi existat astfel de ateliere în zonele aurifere, iar între triburi se făceau schimburi de obiecte.

Cât despre al patrulea inel din aur cu buclă, în greutate de 1,5 grame, descoperit în anul 1979 la Coroteni, pe locul unde s-a aflat fostul CAP,  acesta este lucrat dintr-o bară trefilată, cu capetele ascuţite şi petrecute unul peste altul formând un oval.

“Inelul de la Coroteni avea aceleaşi întrebuinţări ca şi cele de la Cândeşti, adică pentru prinderea buclelor din păr sau ca ornament. Aparţine Epocii Bronzului Mijlociu (Cultura Monteoru) corespunzătoare anilor 3.500 - 2.200 înainte de Hristos. Putem afirma că inelele de buclă din tezaurul Muzeului Vrancei constituie  valori inestimabile ale patrimoniului judeţean, dovedind măiestria şi arta monteorenilor de a realiza bunuri care să dăinuiască peste veacuri”, mai precizează Aurora Emilia Apostu.