Bani şi mai mulţi pentru reabilitarea imobilului fostei Prefecturi Putna. Construcţia ar putea fi finalizată, cel mai devreme, în 2018

Fosta Prefectură Putna

După ce nu s-a mai lucrat de şase ani la restaurarea fostului sediu al Prefecturii Vrancea, Consiliul Judeţean a scos la licitaţie contractul de continuare a lucrărilor.

La începutul anului 2011, Marian Oprişan se lăuda în faţa presei că până la sfârşitul anului respectiv va da în folosinţă imobilul fostei Prefecturi Putna, monument istoric încadrat în clasa A, care se află în reabilitare de dinainte de 1989.

Acest lucru nu s-a întâmplat în acel an, promisiune neonorată nici în anul următor şi nici în următorii până în prezent.

Iar ultimele date indică faptul că imobilul ar putea fi reabilitat integral, cel mai devreme, în anul 2018.

După ce nu s-a mai bătut nici un cui de şase ani, lucrările au fost scoase din nou la licitaţie de Consiliul Judeţean, sperându-se că printr-o procedură simplificată să se găsească un constructor care să finalizeze lucrarea într-un an şi jumătate.

Până acum, lucrările de restaurare şi amenajare a fostei Prefecturi Putna au fost realizate de firma gălăţeană „Vega '93", care a câştigat în Vrancea majoritatea lucrărilor de anvergură realizate din bani publici, în special lucrări de asfaltare.

Ceea ce frapează este însă valoarea mare a lucrărilor care au rămas de executat, evaluată la aproape 4,9 milioane de lei, asta în condiţiile în care, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean imobilul este reabilitat în proporţie de 90%, iar până în prezent s-au cheltuit în jur de nouă milioane de lei.

“Fiind vorba de un monument istoric, activităţile de consolidare şi reabilitare se vor realiza cu strictă respectare a prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi în special ale art. 24 alin. (2) din acest act normativ conform căruia intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac cu specialişti şi experţi atestaţi şi sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional”, se arată în anunţul de licitaţie de pe SEAP.

Din cauza faptului că imobilul nu este încălzit iarna şi nici ventilat vara, o parte din lucrările executate s-au deteriorat. Probabil aşa se explică valoarea aşa de mare estimată pentru finalizarea construcţiei.

Este de precizat că în anul 2009, Curtea de Conturi a descoperit nereguli în finanţarea acestei investiţii.
„În cazul obiectivului „Restaurare, amenajare clădire Prefectura Judeţului Putna-Municipiul Focşani s-au găsit lucrări înscrise în situaţii, facturate şi nedecontate, dar care nu erau efectiv executate. Unele materiale procurate nu au fost puse în operă şi nici nu se regăseau pe teren. Valoarea estimată a plăţilor nelegale efectuate în anul 2009 este de 1.045.000lei", arăta în raportul său Curtea de Conturi a României.

Fostul Palat Administrativ, în care a funcţionat până în anul 1989 Primăria Focşani, este nefolosit din anul 1990, când s-a decis consolidarea clădirii. Numai că lucrările au decurs în ritm de melc, stoleria a fost schimbată de două ori şi este posibil să mai fie schimbată odată dacă această clădire, monument istoric, nu va fi dată în exploatare.

Autorităţile nu s-au decis ce utilitate să-i dea, fiind avansate mai multe propuneri, ultima promisiune a preşedintelui consiliului judeţean Vrancea fiind aceea că în clădire va funcţiona Palatul Copiilor din Vrancea.
Construcţia fostului Palat Administrativ a început în 1913, după planurile arhitectului Daniel Renard, lucrarea fiind însă atribuită arhitectului S. Vasilescu.

Nici măcar războiul nu a împiedicat ridicarea construcţiei.

Chiar dacă la început lucrările au mers destul de anevoios,  fiind afectate de Războiul Balcanic din 1913, construcţia a fost însă recepţionată pe 26 octombrie 1915.

Vorbim despre o perioadă grea pentru ţară, incomparabilă cu situaţia de astăzi şi totuşi oamenii aceia au reuşit să ofere oraşului un edificiu cu totul remarcabil, în condiţiile în care autorităţile judeţene de astăzi se chinuiesc de mai bine de două decenii să repare clădirea trecută de o sută de ani.
Clădirea este amplasată pe trei paliere, respectiv demisol, parter şi etaj, cu peste 80 de încăperi, printre care şi două mari săli de şedinţe.

După cel de-al Doilea Război Mondial a avut de suferit de pe urma unui incendiu, fapt care a condus la schimbarea acoperişului şi modificarea arhitecturii.
În ceea ce priveşte arhitectura acestei clădiri, este vorba despre stilul tradiţional românesc specific clădirilor ridicate în secolul XX.

Poate cel mai atrăgător şi mai interesant element de construcţie este desenul de pe ţigla acoperişului, realizat după un model de la mănăstirile din Suceava.