Pelerinii musulmani din România plecaţi la Mecca, feriţi de două ori de tragedie

Publicat: 25.09.2015 12:51

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:28

Pelerinii din România, feriţi de tragedie la Mecca Foto Ibrahim Dilaver Osman

Musulmanii din România plecaţi în pelerinaj la locurile sfinte ale islamului, din Arabia Saudită, se pot considera norocoşi. Pelerinii au fost feriţi de ambele tragedii de la Mecca, unde au murit sute de oameni.

La pelerinajul anual care se face la locurile sfinte ale islamului - Mecca şi Medina, în Arabia Saudită - participă şi credincioşi din România. Din Constanţa a plecat la data de 10 septembrie un grup de 20 musulmani, femei şi bărbaţi. Pelerinii s-au îmbarcat de pe Aeroportul Henri Coandă Otopeni într-o cursă aeriană care i-a dus în Arabia Saudită. Prima lor oprire a fost la Medina, destinaţie religioasă aflată la 300 kilometri nord de Mecca, capitala spirituală a musulmanilor.

Chiar a doua zi de la plecarea lor, când pelerinii români de-abia ajunseseră la Medina, s-a petrecut prima tragedie. Din cauza vântului puternic, o macara s-a prăbuşit în seara de 11 septembrie, peste Marea Moschee de la Mecca, provocând moartea a peste 100 persoane şi rănirea a peste 230 persoane. Macaraua era folosită pentru pregătirea pelerinajului anual de la mijlocul lunii septembrie, când sunt aşteptaţi milioane de musulmani la reculegere. „Suntem în siguranţă, am ajuns cu bine, n-am păţit nimic aici“, au transmis pelerinii, care plănuiau să ajungă la Mecca la mijlocul săptămânii următoare.

Dar joi, 24 septembrie, nenorocirea avea să se repete, de data asta pe o şosea care ducea spre Marea Moschee. O busculadă a dus la moartea a peste 710 persoane, care au fost călcate în picioare, sufocate şi strivite în aglomerarea cuprinsă de agitaţie şi panică. Şi această tragedie, considerată cea mai mare din ultimii 25 ani, i-a evitat pe pelerinii români, care nu au fost implicaţi în niciun incident. „Suntem bine şi sănătoşi, slavă lui Allah!“, a transmis Ibrahim Dilaver Osman, unul dintre pelerinii din Constanţa.

Pelerinii au petrecut o săptămână la Mecca, în călătoria spirituală pe care musulmanii visează să o facă măcar o dată în viaţă. La finele săptămânii în care parcurg locurile în care s-a rugat profetul Avram şi apoi profetul Mahomed, pelerinii iau parte la „Bairamul mic“, masa festivă în care se sacrifică animale şi se oferă celorlalţi, într-un gest de solidaritate. „Am ajuns în cel mai frumos loc din lume“, au spus pelerinii musulmani care urmează să se întoarcă în ţară pentru a petrece Kurban Bayramul alături de familii.

Marea Sărbătoare a Sacrificiului

Musulmanii au intrat de joi, 24 septembrie, în Kurban Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului în religia islamică. Aceasta va fi celebrată pe parcursul a 4 zile. La Kurban Bayram, credincioşii comemorează gestul Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care se arată pregătit să îşi jertfească fiul mult-iubit, în semn de iubire faţă de Allah. Înduioşat de devoţiunea sa, Creatorul a salvat viaţa lui Ismail trimiţându-l pe arhanghelul Gabriel cu un berbec pentru altarul sacrificiului.

Kurban Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului, are loc la finalul pelerinajului organizat la locurile sfinte de la Mecca şi Medina în Regatul Arabiei Saudite. Fiecare musulman este dator măcar o dată în viaţă să facă acest pelerinaj, de la care sunt scutiţi doar cei nevoiaşi şi suferinzi.

„Pelerinajul, ce se desfăşoară după un ritual strict, reiterează pelerinajul iniţiatic al Profetului Muhammed (Pbuh), în primul mileniu creştin, la locurile sfinte ale religiei islamice - de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, Dealul Muzdalifa şi Medina, la care participă anual circa trei milioane de pelerini. Totodată, pelerinajul aminteşte puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim. Noi, comunitatea musulmană din România, celebrăm Kurban Bayramul în armonie“, a ţinut să precizeze muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România.

Muftiul a oficiat joi, de la ora 7.36, Marea Rugăciune Comună (Bayram Namazi), la Geamia Hunkiar din Constanţa, apoi a luat parte la o serie de sacrificii ritualice, care au pregătit carnea pentru împărţit în comunitatea musulmană.

Preoţii musulmani arată că tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, cămilă, bivol sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit a apărut în anul al II-lea al islamului. „Sacrificarea are semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, fiind considerat prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe“, explică imamul Erghiun Refi, consilierul de cult al Muftiatului Cultului Musulman din România. Astfel, credinciosul musulman oferă în dar nevoiaşilor două treimi din animalul jertfit şi opreşte pentru cina din familie doar o treime din Kurban.

Muftiatul va oferi 2.000 de pachete ce vor conţine carne de kurban pentru familiile nevoiaşe din judeţele Constanţa, Tulcea şi Cǎlǎraşi. Donaţia a fost sprijinită de Fundaţia Hassene din Köln - Germania şi de Direcţia Ministerului Cultului Islamic din Republica Turcia (Diyanet Isleri Baskanligi), prin intermediul Consulatului General al Republicii Turcia din Constanţa. Alte peste 3.000 de pachete, ce vor conţine carne de kurban, vor fi acordate de asociaţii şi fundaţii culturale credincioşilor musulmani.

După ce se vor asigura că nevoiaşii sunt îndestulaţi de sărbători, musulmanii se vor aşeza la masa de familie. Printre bucatele nelipsite de la masa festivă se vor afla şi delicioasele deserturi orientale - baclavale şi sarailii preparate în casă de gospodine.

Gospodinele pregătesc dulciurile tradiţionale de Kurban Bayram

Pelerinajul de la locurile sfinte

Dacă un musulman trebuie să se roage de cinci ori pe zi, cu un pelerinaj la locurile sfinte Mecca şi Medina este dator măcar o dată în viaţă.

Orice musulman are 5 stâlpi ai religiei pe care trebuie să-i respecte dacă vrea să fie considerat un credincios bun. Mărturisirea de credinţă, rugăciunea, pelerinajul la Mecca, postul din luna Ramadan şi dania rituală sunt ritualurile pe care musulmanii le au de îndeplinit.

Dacă un musulman trebuie să se roage de 5 ori pe zi, cu un pelerinaj la locurile sfinte este dator măcar o dată în viaţă. Sunt iertaţi de această îndatorire doar cei nevoiaşi şi bolnavi.

Pelerinajul reconstituie drumul profetului Mohammed la locurile sfinte Mecca şi Medina, unde s-a născut şi s-a sfârşit din viaţă. Învăţăturile religioase musulmane spun că această călătorie către sacru este unul dintre principiile de bază ale Islamului, un ritual de cult îndeplinit atât cu trupul, cât şi cu avuţia.

Pelerinajul constă în vizitarea Kaabei (Kabe) aflată la Mekka, precum şi a altor locuri sfinte anume stabilite, într-o anumită perioadă a anului. Este o evocare a unei întâlniri anuale, unde oameni de diferite rase, culori şi sexe care vorbesc limbi diferite, au statut social diferit şi vârste diferite, se strâng laolaltă şi sunt pe picior de egalitate.

În timpul pelerinajului se vizitează mai întâi Kaaba din oraşul Mekka, iar mai apoi locurile sfinte precum: Safa, Merve, Arafat, Muzdelife şi Mina.

Pelerinajul (Hac)

În jurul oraşului Mekka, zona Harem (zona din jurul Kaabei) este delimitată de locurile denumite mikat. În aceste locuri, cei sosiţi se dezbracă de toate hainele şi se înfăşoară în două prosoape; se exprimă intenţia de pelerinaj şi se face rugăciunea denumită „telbiye“.

Telbiye

Am înţeles porunca Ta, Allah, am înţeles...

Am înţeles porunca Ta, Cel fără de seamăn! Am înţeles...

Tu eşti singurul pe care îl Slăvesc, a Ta este toată slava...

Toate binefacerile de care am avut parte sunt ale Tale şi este al Tău...

Tu nu ai seamăn.

Astfel se intră în zona ihram (zona cu interdicţii) şi începe pelerinajul. În timpul lunilor speciale pentru pelerinaj se efectuează ritualul potrivit regulilor. În final, se sacrifică un animal drept mulţumire lui Allah pentru privilegiul acordat şi astfel se termină pelerinajul.

Învăţăturile sfinte spun: „...Este dreptul lui Allah asupra oamenilor, ca acei care au putere să călătorească, să facă hagialâcul la Kaaba...“ (Sura Al-i Imran [Seminţia lui Imran], 97)

Obligativităţile pelerinajului (Haccın Farzları)

Ihram: Zona unde persoana, care şi-a exprimat intenţia de Pelerinaj, şi spune rugăciunea telbiye nu are voie să facă anumite lucruri pe care în condiţii normale le-ar putea face fără probleme; nu are voie să rupă flori, să taie copaci, să se tundă şi să se bărbierească, să îmbrace haine cusute, să vâneze.

Înconjurul Kaabei: Înconjurarea de şapte ori a Kaabei, începând din colţul unde se află Hacerulesved (piatra neagră).

Popasul la Arafat: În ajunul Kurban Bayramului (Sărbătoarea Sacrificiilor), Pelerinii vin la muntele Arafat, aflat în sud-estul oraşului Mekka şi petrec aici o perioadă de timp.

Ritualul Kurban-ului este un ritual care are diverse foloase atât pentru individ, cât şi pentru societate. Persoana care taie Kurban îşi arată ataşamentul faţă de Allah, contribuie la dezvoltarea sentimentelor de fraternitate şi solidaritate în cadrul societăţii.

Despre omul care merge la Pelerinaj (Hac), cărţile spune că suferă o transformare în bine:

Îşi dezvoltă sentimentul de egalitate, comportându-se la fel ca toţi ceilalţi pelerini, într-o tinută modestă.
Realizează că valorile materiale, cum ar fi funcţia, poziţia, avuţia, banii, chiar dacă azi există, într-o bună zi vor dispare; astfel îşi dezvoltă sentimentul dreptăţii.
Înţelege că toate deosebirile, cum ar fi cele de origine, naţie, sex, limbă, vârstă sunt trecătoare şi lipsite de importanţă. Percepe importanţa înfrăţirii cu toţi oamenii în jurul Islamului.
Îşi aduce aminte de Ziua Judecăţii de Apoi, unde oamenii vor da socoteală în faţa lui Allah pentru ceea ce au făcut şi conştientizează că trebuie să se pregătească pentru Viaţa de Apoi.
Dobândeşte calităţi pozitive, precum răbdarea, depăşirea greutăţilor, acţionarea în grup, întrajutorarea, solidaritatea.
Mulţumeşte lui Allah că i-a dat sănătate, capacitate, bani, avuţie.
Prin vizitarea locurilor unde a trăit Preasfântul Profet şi prietenii săi, îşi însuşeşte mult mai bine mesajul lăsat de ei.
Realizează că pe lângă caracterul individual, religia are şi o latură socială şi astfel îşi asumă responsabilităţi cu privire la dreptatea şi activităţile sociale.

Pildele Profetului Mohammed

Ghidurile spirituale musulmane dau exemple pentru felul în care Profetul poate fi model credincioşilor în situaţii cu care se vor confrunta în viaţă:

Când eşti bogat şi avut, aminteşte-ţi de generozitatea Profetul nostru când se ocupa de comerţ şi conducea caravanele.
Când eşti sărac şi oropsit, gândeşte-te la răbdarea Profetului nostru în vremea exodului de la Mecca la Medina, când şi-a părăsit oraşul natal abandonându-şi averea şi proprietăţile.
Când eşti şeful clasei, aminteşte-ţi de felul drept în care s-a comportat Profetulfaţă de persoanele de vază din acea perioadă, atunci când acestea i s-au supus lui.
Când te simţi slab şi părăsit, adu-ţi în faţa ochilor tăi dificultăţile şi caznele cu care s-a confruntat Profetul nostru la Mekka.
Când ai o izbândă, aminteşte-ţi de victoriile asupra duşmanilor de la Bedir, Huneyn şi de la Mekka ale Profetului nostru şi trage învăţămintele
Când eşti învins, gândeşte-te că, deşi era mâhnit pentru că prietenii lui au fost martirizaţi sau grav răniţi în războiul de la Uhud, Profetul nu şi-a pierdut niciodată speranţa.
Dacă înveţi ceva pe cineva, aminteşte-ţi felul în care Profetul nostru dădea lecţii prietenilor Săi în Mecat (Mescid).
Dacă înveţi ceva de la cineva, gândeşte-te cum a îngenuncheat Profetul nostru în faţa Îngerului Gavril atunci când a învăţat de la acesta cunoştinţele
Dacă vrei să pui în practică dreptatea şi vrei să invoci cu voce tare binele chiar dacă nu ai nici un sprijin, aminteşte-ţi de perioada în care, aflat la Mekka, Profetul nostru, deşi era slab şi neajutorat, a proclamat deschis ceea ce
Dacă vei arbitra un eveniment sau un joc, aminteşte-ti de episodul reaşezării pietrei Hacer-ul-esved şi gândeşte-te de ce anume înainte de Islam, atunci când căpeteniile tribului Kureyş erau gata să se războiască între ei, aceştia au acceptat ca Profetul nostru să le fie arbitru; gândeşte-te şi ce fel de verdict a dat“.