„Legislaţia din Educaţie trebuie să aibă elevul în centrul atenţiei“. Cine cere schimbarea gândirii decidenţilor

Elev scriind la o tablă veche, într-o şcoală de ţară Sursa arhivă

Liceenii din România constituiţi în asociaţii de elevi semnalează că acordul pe Educaţie dintre sindicatele din învăţământ şi Guvernul României încheiat la Alba Iulia s-a făcut fără consultarea lor. „Ce legi vor fi acestea în beneficiul elevilor, dacă noi nu am fost nici măcar consultaţi?“ se întreabă liceenii activişti.

La Alba Iulia a fost semnat la 29 noiembrie un acord între sindicatele reprezentative din sectorul de învăţământ şi Guvernul României, prin care Executivul îşi asumă că până la finalul lunii iunie 2019 vor fi adoptate trei noi legi ale educaţiei, precum şi alte măsuri de reformare a învăţământului. 

Asociaţiile de elevi condamnă neconsultarea beneficiarilor primari ai actului educaţional, care nu au fost incluşi în discuţiile ce au vizat acest acord. 

Ei dezaprobă ideea adoptării a trei legi distincte care să reglementeze individual învăţământul preuniversitar, cel superior şi statutul cadrului didactic.

„Amintim un principiu care, deşi este clar enunţat de actuala lege a educaţiei, de cele mai multe ori este uitat de către decidenţi, şi anume centrarea învăţământului pe elev, însemnând că toate deciziile luate trebuie să vizeze interesul suprem al beneficiarului, urmărind crearea unui sistem în care acesta să se poată dezvolta pentru a îşi atinge maximul de potenţial.

Însă, să afirmăm că aceasta este realitatea ar fi, din partea noastră, o dovadă de gândire utopică, întrucât până şi în prag de Centenar, când unitatea ar trebuii să stea la baza deciziilor, elevii sunt excluşi de către Guvern de la discuţiile care vizează viitorul sistemului educaţional.

Dovadă pentru aceasta este faptul că la întâlnirea de la Alba Iulia, Guvernul a ales să privească separat profesorii de elevi şi de părinţi, considerând că pe elevi şi pe părinţi nu îi vizează viitorul sistemului educaţional.

Astfel, considerăm că un acord prin care se promite reforma legislaţiei din educaţie trebuie să fie încheiat între decidenţi şi toţi actorii din sistemul educaţional: elevi, studenţi, profesori, părinţi, ca viitoarele acte normative să fie cu adevărat în concordanţă cu nevoile şi interesele educabililor.“, arată elevii.

Ei atrag atenţia asupra pericolului adoptării a trei legi ale educaţiei, fiecare reglementând învăţământul preuniversitar, cel superior, precum şi statutul cadrelor didactice.

„În primul rând, fragmentarea învăţământului superior de cel preuniversitar ar duce la sporirea inechităţii şi a lipsei continuităţii din sistem. În perspectiva unei noi legi a educaţiei, trebuie să ne gândim la un aspect cât mai unitar, astfel încât să asigurăm un parcurs uşor elevilor către învăţământul superior. Or, dacă alegem să privim individual cele două stadii educaţionale, să adoptăm acte normative distincte şi măsuri distincte, riscăm să producem mari disparităţi între absolvenţii sistemului preuniversitar şi viitorii studenţi, respectiv absolvenţi de universităţi“, mai spun elevii.

Aceştia solicită Guvernul României să regândească viziunea pe care o are asupra unei viitoare reforme legislative şi să nu rişte fragmentarea totală a sistemului de învăţământ. De asemenea, ei somează decidenţii ca orice viitoare decizie să fie luată după consultarea prealabilă cu toţi actorii sistemului educaţional, în special cu beneficiarii primari - elevii.

Comunicatul este semnat de Andrei-Mihai Tănase, Asociaţia Elevilor din Călăraşi, Darius-Marian Filip - Asociaţia Elevilor din Maramureş, Emma-Violeta Movilă - Asociaţia Elevilor din Călăraşi, Anne-Marie Arcidiadcono - Asociaţia Elevilor din Bucureşti, Sebastian Badea - Asociaţia Vâlceană a Elevilor. 

Pe aceeaşi temă: 

Cine trebuie să plătească transportul elevilor la şcoală. Legea a fost modificată

ANALIZĂ Şcoală cu pumnul în gură. „Învăţământul românesc este încă guvernat de educaţia prin frică, iar frica apare la toate nivelurile“