Epistola unui ofiţer către mareşal: „Dacă oştirea noastră va mai lupta ca şi până acum, făcând o aşa risipă de vieţi omeneşti, pierdem războiul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bătălia de la Stalingrad FOTO Facebook Stalingrad Front
Bătălia de la Stalingrad FOTO Facebook Stalingrad Front

Istoricul Alesandru Duţu a făcut publică o scrisoare adresată de un ofiţer mareşalului Ion Antonescu. Documentul se află în Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fondul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, cabinetul mareşalului Ion Antonescu.

La 24 decembrie 1942, un ofiţer întors de pe frontul de la Stalingrad a trimis mareşalului Ion Antonescu o scrisoare nesemnată în care afirma că prezintă ,,realităţile aşa cum au fost şi nu aşa cum vă sunt ele prezentate după «tranzitul» pe care-l fac printr-o filieră ierarhică ce fatalmente le deformează structura originală”. 

„Chiar dacă realitatea câmpului de luptă nu a fost cea pretinsă de anonimul ofiţer, cele afirmate merită a fi cunoscute, mai ales că experienţa Odessei (1941), Stalingradului (1942), Moldovei (1944) - unde şi când am avut fronturi compacte la nivel de armată - şi a capului de pod din Kuban (1943) - unde şi când diviziile române au fost intercalate cu cele germane - pare să-i dea dreptate, în unele privinţe, cel puţin în ceea ce priveşte pierderile umane înregistrate“, precizează istoricul Alesandru Duţu.

,,Dacă oştirea noastră va mai lupta ca şi până acum, menţiona ofiţerul, făcând o aşa risipă de vieţi omeneşti, pierdem războiul! Vreţi ca războiul să se câştige sigur cu sacrificii mult mai mici? Îndivizionaţi unităţile române celor germane. În felul acesta: 

a) unităţile române vor beneficia implicit şi ele de superioritatea dotării germane (aviaţia, tancuri, brandturi, Stukasuri, aruncătoare de flăcări etc.); 

b) intrând sub comandă germană de la comandaţi de batalion în sus vom avea pierderi infinit mai mici cunoscută fiind înţelepciunea germană care îşi cruţă oamenii la maximum şi care au în sânge minuţiozitatea în pregătirea fiecărei acţiuni astfel încât prevăzând aproape totul sunt feriţi de surprindere;

c) ostaşii noştri luptă extraordinar ori de câte ori sunt cu germanii împreună, depăşindu-i. 

Cu regret trebuia să vă spun că de la maior (inclusiv) în sus, cu foarte rari excepţiuni – ofiţerii noştri (care s-ar putea să fie destul de bine informaţi ca teoreticieni) sunt foarte slabi comandanţi pe câmpul de luptă. 

Cât priveşte generalii noştri, din nefericire, niciunul nu s-a putut apropia de geniul dvs. Pătrunşi de vanitatea decorării au sacrificat cu o criminală nepăsare mulţime de vieţii omeneşti pentru a-şi atinge această «ţintă», în loc de a avea înaintea ochilor doar harta întregită a României noastre care numai o armată numeroasă şi puternică o poate realiza şi garanta. 

De teama de a nu fi «luxaţi» prin manevre oculte de birou, ei au preferat să mintă întotdeauna în rapoartele lor neexprimând niciodată adevărul asupra nevoilor reale ale trupelor noastre. 

Rezultatul se vede (şi ni se rupe inima când vă scriu aceasta): suntem la 3.000 km de Patrie, dar armata noastră a fost aproape în întregime lichidată”, se încheie scrisoarea anonimă.

Pe aceeaşi temă:

Aşii aviaţiei române persecutaţi crunt de comunişti. Ion Dobran, eroul dat afară din casă şi trimis la strung de bolşevici

Istoria miilor de români care au luptat voluntar pentru Armata Germană în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Povestea ultimului supravieţuitor român al Primului Război Mondial. A murit uitat de stat, în cel mai crunt anonimat

Eroul de pe frontul de Est decorat de mareşalul Ion Antonescu. „De trei ori am pus pistolul la tâmplă şi am vrut să mă împuşc“

Poveştile impresionante ale eroinelor în halate albe din spatele frontului: „Am tratat şi români, şi nemţi, şi ruşi“

Suferinţele unui ofiţer român în lagărul sovietic Oranki. „Şocul a fost când am văzut căruţe trase de români înhămaţi. Nu a fost o zi în care să nu-mi fie foame“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite