Ce a decis CEDO în cazul unui extremist german care a spus că Holocaustul n-a avut loc. Un grup de tineri a făcut recent apologia lui Hitler la Oktoberfest
0CEDO a decis printr-o hotărâre dată la 3 octombrie 2019 că negarea Holocaustului nu este o formă de libertate de expresie protejată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Pe fondul creşterii curentului antisemit, Udo Pastoers, şeful Partidului Naţional Democrat (NPD) din Germania, a sugerat într-un discurs din 2010 că Holocaustul nu a avut loc niciodată. A fost condamnat iniţial în conformitate cu legile ţării împotriva defăimării intenţionate a poporului evreu, iar joi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerile sale.
Pastorul a susţinut un discurs la o zi după Ziua Amintirii Holocaustului din 2010, spunând că „aşa-numitul Holocaust este folosit în scopuri politice şi comerciale” şi se referă, de asemenea, la „un baraj de critici şi minciuni propagandistice” şi „proiecţii de la Auschwitz.
Liderul extremist s-a apărat spunând că declaraţiile sale erau protejate de articolul 10, care protejează libertatea de exprimare, iar curtea a spus că acestea erau „vădit nefondate”, având în vedere că „a declarat în mod intenţionat neadevăruri pentru a-i defăima pe evrei şi persecuţia pe care au suferit-o”.
El a fost condamnat în 2012 de o instanţă de district germană (din Schwerin) la opt luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, a făcut apel, iar în 2013 Curtea de Appel din Rostock a menţinut
sentinţa.
El reclamase că nu a avut parte de un proces corect şi că i s-a încălcat libertatea de expresie. Judecătorii CEDO, cu 4 voturi pentru şi 3 împotrivă, au decis că reprezentantul formaţiunii politice de extremă dreapta a fost condamnat în mod corect.
Antisemitismul este în creştere în Europa, arată statisticile, Franţa raportând o creştere de 74% anul trecut în acte motivate de o astfel de ură religioasă. În Germania, unde unele dintre cele mai puternice reguli împotriva discursului de ură au fost concepute pentru a descuraja un astfel de comportament, infracţiunile antisemite au urcat cu 10% în 2018, iar actele violente au urcat cu 60%.
„La Octoberfest, mai mulţi tineri au făcut apologia lui Hitler“
Paul Schwartz (79 de ani) este preşedintele comunităţii evreilor din Bucureşti. Cel care poartă prenumele unui unchi de-ai săi, dr. Paul Sander, un neamţ care s-a aflat printre primii evrei lichidaţi în Austria şi Germania în „Noaptea de cristal“, numită astfel după cioburile de la geamurile miilor de case şi sinagogi care au fost devastate, între 9 şi 13 noiembrie 1938, spune că antisemitismul este un curent care capătă o nedorită amploare în lume în general şi în Germania în special.
Bătrânul evreu povesteşte că la 3 mai 2015, cinci asociaţii creştine şi una evreiască au organizat un marş al comemorării în oraşul german Braunschweig, la care a participat şi Paul Schwartz, ca urmaş al unchiului său ucis în „Noaptea de Cristal“. „Vreau să vă spun că eram 450 de participanţi, însă cei care ne-au păzit erau de patru – cinci ori mai mulţi. Deşi s-a vrut organizarea marşului anual, asociaţiile nu au mai primit aprobare de teama unor eventuale conflicte“, spune el.
Tot evreul spune că ultimul incident de care a auzit s-a petrecut recent, în Germania. „Joia trecută am fost sunat de soţia unui fost coleg care trăieşte în Heidelberg din Germania şi care mi-a povestit că la Oktoberfest a auzit la un moment dat rumoare. Când s-a uitat în zona respectivă a văzut un grup de tineri care aveau în mâini portretele lui Hitler, iar alţii aveau în mâini telefoane cu poza lierului nazist. Atunci, ea a fugit, de frică. Din păcate, cu toate că politica oficială a Germaniei este împotriva antisemitismului, în realitate, mulţi tineri fac apologia lui Hitler. Este foarte periculos“, spune reprezentantul evreilor din Bucureşti.
În timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. În Holocaust au pierit şi aproximativ 13.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
