Calvarul academicianului Şerban Papacostea: în tinereţe a fost închis în lagărul Canalului Dunăre-Marea Neagră

Academicianul Şerban Papacostea, care a murit la vârsta de 89 de ani a avut multiple legături cu Dobrogea: în tinereţe a fost închis în lagărul Canalului Dunăre-Marea Neagră, după revoluţie a fost profesor asociat la universitatea de la Constanţa, primind titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius“.

Student al lui Gheorghe Brătianu, Şerban Papacostea a avut o prodigioasă opera dedicată istoriei şi civilizaţiei Mării Negre, concretizată studii şi cărţi fundamentale, una dintre ele publicate la „Ovidius University Press”: Marea Neagră – Răspântie a drumurilor intercontinentale (1204-1453), în anul 2007. 

Din nefericire, de judeţul Constanta se leagă şi una dintre cele mai nefaste perioade din viaţa istoricului, şi anume perioada de detenţie de la Canalul Dunăre Marea Neagră- Capul Midia (1950-1953), după ce autorităţile comuniste i-au imputat că frecventa Biblioteca Franceză.

„Ţin minte că acolo, după ce ne-a preluat comandantul lagărului, a spus: „Avem gloanţe pentru toţi sabotorii!“. Aşa, de încurajare. A urmat infernul. Ni s-au dat o lopată, un târnăcop şi o roabă. Trebuia să scoţi 4 metri cubi pe zi, să spargi pământul ăla suprauscat, să-l încarci cu lopata în roabă şi să duci roaba pe o movilă care tot creştea. Nici cei mai voinici ţărani n-au putut face asta. (...)

Într-o zi, spre sfârşitul lunii mai, cineva care mi-a auzit numele mă opreşte şi-mi spune: „Sunteţi rudă cu profesorul Victor Papacostea? Să ştiţi că în noaptea de 6 mai a fost ridicat el împreună cu toţi foştii demnitari. Nu se ştie unde i-au dus“. Deci, fiind la Capul Midia, aflu că al doilea membru al familiei a intrat în „Arhipelagul Gulag“, cum i-ar fi spus Soljeniţîn. La 13 mai, Stalin era şi el anunţat de către şeful KGB, Zaharovski, că la Bucureşti au fost arestaţi foştii miniştri. Stalin a aflat la 13 mai, la Kremlin, eu – la 20 mai, la Capul Midia. Pe lângă muncile astea istovitoare, noaptea, cu rândul trebuia să facem, pe grupe, munci auxiliare: curăţatul cartofilor pentru popota lagărului – câteva sute de oameni. Acolo, un bătrânel din faţa mea mă întreabă de tatăl meu, Petre Papacostea. „Domnule Papacostea, dumneata eşti tânăr, ai şanse să scapi de-aici. Eu nu mai scap. Dar când îl vezi pe tatăl dumitale, spune-i c-ai stat la Capul Midia cu Cristescu Plăpumaru, spune-i să-şi aducă aminte că ne-am cunosut la domnul mareşal Averescu!“. Am crezut că-i un plăpumar care o fi lucrat pe-acolo“, a povestit academicianul într-un interviu acordat ziarului Adevărul. .

Cadrele didactice ale Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din Cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa îşi exprimă  profundul regret cu privire la decesul academicianului Şerban Papacostea, director onorific al Institutului de Istorie „N.Iorga” al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa din anul 2006, profesor asociat al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice (1996-2006), dar şi colaborator în cadrul proiectelor şi  conferinţelor organizate de către instituţia constănţeană.       

„Cultura română suferă o grea pierdere, academicianul Şerban Papacostea întruchipând, în acelaşi timp, excelenţa în cercetarea Evului Mediu românesc, prin lucrări publicate în ţară şi străinătate ce nu lipsesc din nicio o bibliografie specifică epocii dar şi calitatea de creator de şcoală istorică, prin noile abordări propuse şi prin sprijinul oferit generaţiilor succesive de cercetători.

Academicianul Şerban Papacostea reprezenta şi ultimul simbol al „lumii vechi“, pre-comuniste, marcată de sentimentul libertăţii şi al excelenţei în cultură. Membru al unei familii marcante, ce a oferit României Întregite istorici şi oameni politici de mare anvergură, academicianul Şerban Papacostea a păstrat moştenirea acestei lumi şi a transmis-o tuturor celor doritori să o cunoască. Originea sa, precum şi ataşamentul faţă de acea lume, în care şi-a trăit copilăria şi adolescenţa, au dus la apariţia unui neînduplecat spirit pentru afirmarea adevărului, care nu s-a îndoit de victoria libertăţii, indiferent de cât de dificil a fost sistemul totalitar“, spune conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu. 

Ceremonia de înhumare va avea loc pe 10 aprilie, ora 13.00, la cimitirul Sfânta Vineri.

Vă mai recomandăm:

INTERVIU Şerban Papacostea, istoric: „L-am văzut pe Hitler de la 10 metri distanţă!“