Călăuză cu poveşti prin Cetatea Tomisului. Diana Slav, ghidul voluntar al Constanţei

Călăuză cu poveşti prin Cetatea Tomisului. Diana Slav, ghidul voluntar al Constanţei

Diana Slav, ghid voluntar al Constanţei şi singura bloggeriţă de travel de la malul mării Foto Gabriel Botezatu

Diana Slav (36 de ani), secretară la o firmă cu specific portuar, face, de circa doi ani, tururi gratuite ale Constanţei pentru cei care vor să cunoască pe viu istoria oraşului cosmopolit de la malul mării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este mică de statură şi inimoasă. Are un aer de profesoară graţie ochelarilor cu ramă subţire, iar asemănarea nu e întâmplătoare: ea chiar te învaţă lucruri. Diana Slav este constănţeanca pe care o puteţi avea drept ghid, dacă aveţi nevoie de un localnic care să vă poarte prin pitorescul Centru Vechi al oraşului de la malul mării.

Dianei i-a venit ideea în urmă cu câţiva ani. Văzuse prin călătoriile din străinătate plăcuţa afişată la vedere de unii localnici, pe care scria „Free Tour“. Concept tentant, dar de care în general românii se tem pentru că – nu-i aşa? – nimic nu este gratuit în viaţă. Un astfel de ghid îşi oferă serviciile gratuit turiştilor, iar la final, aceştia îl răsplătesc, dacă doresc, cu cât cred de cuviinţă.

„Mi-a plăcut ideea atât de mult, încât, ajunsă acasă, m-am gândit să o pun în practică şi la Constanţa. Avem o istorie atât de valoroasă, de ce să nu o prezentăm cum se cuvine şi turiştilor care vin pe cont propriu?“, explică Diana.

În lipsa unui ghid, vizitatorii ar pierde informaţii preţioase despre vechea cetate şi despre locuitorii săi de toate seminţiile. Tristeţea este că oraşul nu are un prezent pe măsura potenţialului turistic, aşa că Diana vrea să le arate vizitatorilor faţa puţin cunoscută a Constanţei, cea care nu se regăseşte în pliante sau care nu se mai ghiceşte pe faţadele părăginite ale clădirilor.

„Vreau să îndulcesc impresia vizitatorilor care văd numai şantier, gropi şi clădiri abandonate. Dacă îi port cu imaginaţia dincolo de ziduri, vor vedea oraşul mult mai frumos decât arată. Vor vedea istoria fascinantă a cetăţii“, spune Diana.

De la poarta cetăţii, cale de două ceasuri

Aşa că absolventa de Drept, care lucrează ca secretară la o firmă cu specific portuar, şi-a pus planul în aplicare. Cu tolba plină cu poveşti, Diana îi plimbă pe turişti prin toată zona istorică a Constanţei. Turul porneşte de la faimoasa Hartă Arheologică aflată pe peretele unei clădiri istorice din centrul oraşului. Harta străjuieşte intrarea în vechea cetate a Tomisului, fiind imaginea Parcului Arheologic de pe bulevardul Ferdinand.

Prin urbea ce a rămas în picioare indiferent de stăpâniri, plimbarea durează aproape două ore. În peninsula străjuită de statuia gânditoare a poetului exilat Ovidius, popasurile se fac la tot pasul. Şi ce nu este de văzut în Centrul Vechi al Constanţei? Să începem cu istoria fascinantă a Cazinoului, edifi-ciul-simbol al trecutului Constanţei mondene? Sau cu monumentul arhitectural Casa cu Lei, construit de armenii bogaţi ai oraşului? Sau mai bine cu preferata Dianei, Vila Şuţu, superba construcţie în stil maur care stă semeaţă pe stânca abruptă a Constanţei?

„Dacă am un regret, acela este că nu am apucat să intru în Vila Şuţu, cât timp a funcţionat acolo Curtea de Apel. Visez să vizitez cândva clădirea, dacă va mai fi deschisă publicului“, speră Diana. Clădirea monumentală este locuinţa visată de numismatul Mihail Şuţu şi a fost construită în anul 1899 de arhitectul Grigore Cerchez. Vila maură are coloane, arcade, creneluri, decoraţiuni în culori solare şi motive florale. Este pictată în ulei, iar faţada are un element distinctiv: o himeră sculptată în piatra galeriei de pe terasa care dă spre mare.

„Călătoresc şi povestesc“

Diana Slav este totodată singura bloggeriţă de călătorii a Constanţei. Pe blogul ei hai-hui.stangaci.ro, ea îşi povesteşte detaliat drumeţiile, excursiile şi experienţele de împătimită a călătoriilor. Oferă sfaturi, ponturi, face recomandări şi vrea ca prietenii ei virtuali să fie cei mai informaţi despre locurile pe care trebuie să le viziteze. „Călătoresc şi povestesc – asta este pe scurt filosofia mea“, spune Diana.

În urma exemplului Dianei, şi alţi pasionaţi de turism au început să promoveze tururile gratuite prin Centrul Istoric al Constanţei. „Aş aprecia dacă aş găsi de la autorităţi nişte pliante actuale şi hărţi cu zona istorică în limba engleză. Am avut câteva de la agenţia de impresariat cultural Groove Hours, dar în limba română. Turiştii au apreciat ghidurile în engleză, «Constanta City Walking Guide», scrise de Adrian Siea. Dar s-ar putea face mult mai mult, cu ajutor de la autorităţile locale“, spune Diana.

Diversitate religioasă

În capitala Dobrogei, regiunea alcătuită din spirit balcanic, turul este bazat pe ceea ce defineşte comunitatea: diversitatea şi armonia. În oraşul pestriţ de la malul mării, emblematic este centrul spiritual aflat în zona veche.

În cartierul înconjurat de mare din trei părţi, se regăsesc lăcaşurile de cult ale diferitelor religii. Trebuie vizitată Catedrala Arhiepiscopală „Petru şi Pavel“, centrul religios al Bisericii Ortodoxe din sudul Dobrogei. Este primul lăcaş de cult ortodox ridicat în Dobrogea după ce aceasta a intrat în componenţa vechiului regat. Slujbele sunt oficiate dimineaţa şi seara de călugări care locuiesc în Palatul Arhiepiscopal aflat lângă catedrală.

Pe străduţa din apropiere este Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova“, căutată chiar şi de musulmani pentru minunile patronului spiritual. „Catedrala catolică“ este construită numai din cărămidă roşie, iar la 13 iunie îşi serbează hramul prin procesiunea crinilor.

În apropiere, se vede minaretul înalt de 47 de metri al Moscheii Carol I, cel mai mare lăcaş de cult musulman din ţară. Explicaţia pentru numele său neobişnuit este simplă într-un ţinut precum Dobrogea: regele Carol I a ridicat moscheea în cinstea comunităţii, iar aceasta a botezat-o cu numele monarhului. Lăcaşul păstrează covorul uriaş al sultanului Abdul Hamid, de 144 de metri pătraţi şi 500 de kilograme, adus de pe insula Ada-Kaleh.

Urcând coasta peninsulei, se pot vedea vestigiile sinagogii a cărei splendoare devastată mai poate fi, încă, observată. La doi paşi este Geamia Hunchiar, cel mai vechi lăcaş de cult musulman din oraş. La începutul anilor 1800, Constanţa peninsulară era mărginită de un zid de apărare cu bastion construit de turci. Zidul a fost distrus în 1828, iar din el a rămas doar un morman de pietre albe, din care a fost înălţată geamia.

Şi poveştile nu se termină aici. Pe strada Callatis poate fi vizitată Biserica Armenească „Sfânta Maria“. Funcţionează în vechea şcoală pentru copiii armenilor, într-o clădire ridicată în anul 1880. La mică distanţă, se găseşte Biserica Greacă Metamorphosis, primul lăcaş de cult creştin din Constanţa, inaugurat în acelaşi an cu Geamia Hunchiar – 1867.

În spatele bisericii este Teatrul Elpis, iar strada următoare este faimoasa stradelă a Vântului, cea mai îngustă stradă a Constanţei, unde abia se strecoară trei oameni umăr la umăr.

Impresii de turişti

Diana Slav poate fi contactată pe conturile de Facebook „Constanta Free Tour / Constanta La Pas“ şi „Hai Hui Stangaci“ sau pe hai-hui-stangaci.blogspot.ro. În timpul săptămânii, turul este făcut după ora 18.00, iar în weekend, programul este la alegere. „Andrew, un blogger american care a făcut un tur de două săptămâni prin România, a plecat îndrăgostit de ţara noastră. Dintre oraşe, văzuse Bucureştiul şi Constanţa. La noi a fost impresionat de multiculturalismul religios din zona istorică şi de detaliile de arhitectură ale clădirilor din Centrul Vechi“, relatează Diana.

Recent, l-a întâmpinat pe Miles, un tour-manager britanic de la o companie de croaziere. Când i-a spus că bulevardul Tomis şi Portul Constanţa au fost începute de englezii care au construit calea ferată din Dobrogea, a fost uimit că poporul lui a contribuit la dezvoltarea regiunii încă de pe timpul Imperiului Otoman.

„Lui Miles i-a plăcut deosebit de mult cafeaua turcească tare pe care a băut-o la o cafenea din Piaţa Ovidiu. Mi-a mărturisit că piaţa, în combinaţia sa de clădiri vechi şi porţiuni moderne, îi aduce aminte de Havana. Iar pe Angie, o englezoaică stabilită de patru ani în Constanţa, am purtat-o prin locuri pe care a mărturisit că încă nu le ştia“, mai spune Diana.

Obiective ce pot fi vizitate în Constanţa:

  • Cavoul hypogeu – unic în ţară;
  • Casa Pariano – clădirea în stil brâncovenesc care găzduieşte operele lui Ion Jalea, sculptorul dobrogean care şi-a realizat operele doar cu mâna dreaptă, pentru că stânga şi-a pierdut-o în război;
  • Farul genovez – care a luminat calea marinarilor între anii 1860 şi 1905;
  • Vechile Primării ale oraşului, devenite acum muzee – Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi Muzeul de Artă Populară;
  • Muzeul Marinei Române;
  • Edificiul Roman cu Mozaic;
  • Hotelul Intim, ridicat pe locul fostului D’Engleterre, unde a stat Mihai Eminescu, cu exact 7 ani înainte să moară
  • Comandamentul Marinei, fostul hotel Carol construit de Anghel Saligny;
  • Hotelul Palace, construit de Daniel Renard, părintele Cazinoului.

Topurile Dianei

  • Top 3 Constanţa: Vila Şuţu, Casa Pariano (actualul Muzeu Ion Jalea), Piaţa Ovidiu;
  • Top 3 Dobrogea: Cetatea Enisala, Moscheea Babadag, Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia;
  • Top 3 Bucureşti: tur brâncovenesc, tur de sinagogi, tur istoric;
  • Top 3 România: Sibiu şi împrejurimi, Iaşi, Sarmizegetusa Regia;
  • Top 3 pe lista de vizitat: Cazanele Dunării, Mocăniţa Oraviţa-Anina, Cetatea Carolina din Alba-Iulia.


Vă mai recomandăm

Vacanţă în România: plimbare prin Balcani, pe străzile istorice ale Constanţei neştiute

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

FOTO VIDEO Vacanţă în România. Spectacolul naturii în Dobrogea de Nord: Povestea sfinxului din cei mai vechi munţi ai României şi a balaurului dobrogean

 

 

 

 



 

 

citeste totul despre: