Televizoarele care funcţionează cu fise sunt instalate în mai multe clinici din Cluj-Napoca, printre care Institutul Inimii, Spitalul Universitar CF Cluj-Napoca, Spitalul Municipal Clujana, Chirurgie I, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase sau Clinica de Ortopedie. Pacienţii au două variante: o fisă de 50 de bani pentru un sfert de oră de privit la televizor sau cumpărarea unei cartele în valoare de 10 lei pentru 12 ore de cablu.

„Teleenciclopedia" costă 2 lei

„Mi se pare scump, nu am bani. Cât m-ar costa dacă i-aş da bani televizorului să-mi vorbească? Am o pensie de 400 de lei pe lună, sunt departe de casă, nu am bani. Toată lumea trage de noi. De când sunt în spital, mi-am tot cumpărat medicamente, mâncare. Acum să mai dau bani ca să mă uit la televizor? Sunt internată de o săptămână şi mai am de stat cel puţin una. Dacă scot de fiecare dată 50 de bani pentru 15 minute, unde ajung?", spune Maria Artudean, o pacientă din Mintiu Gherlii în vârstă de 77 de ani, internată la Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca.

„Pe bieţii bolnavi vor să facă bani? Nu cheltuim şi aşa destui bani cu spitalul? Pentru ce au pus televizoarele aici? E cineva care vrea să facă bani de pe urma noastră", se revoltă şi Sara Boldizsar (67 de ani), din comuna Sic, internată tot la Recuperare.

„N-am întâlnit aşa ceva, e înşelătorie curată. Mai facem cu schimbul, o dată plătesc eu, altă dată colegul de salon. Ce să facem toată după-amiaza, să urlăm? Dacă doreau să pună cablu, să pună cablu, nu să ne ia bani, chiar de pe bolnavi să facă bani? În fiecare zi vine un băiat cu o geantă, strânge jetoanele şi monedele din aparat şi pleacă",  se plânge şi ­Gheorghe, un tânăr din Sălaj de 35 de ani, internat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase.

„Este un sistem imbecil, un aranjament local. Într-o zi am vrut să văd «Teleenciclopedia», am cerut la asistente 2 lei, nu m-au ajutat. Sunt curioasă cine încasează aceşti bani, cine a venit cu ideea asta. Nu suntem destul de necăjiţi?", se întreabă Maria Onac (pensionară, 77 de ani), internată la Spitalul de Recuperare.

„Cinci lei pe zi nu le-au fost de ajuns? Într-o lună îşi strâng bani să-şi plătească televizorul. Din orice poţi scoate bani, doar trăim în România. Într-o lună câştigă 3 milioane de lei, iar un abonament normal la cablu este undeva de 50 de lei pe lună. Hoţie", crede Ionel (55 de ani), internat la Ortopedie.

Contractul e încheiat pe cinci ani

Potrivit managerilor de spitale, contractul cu firma SOTAR Ro a fost încheiat pe o perioadă de cinci ani. „E o firmă din Cluj care a făcut contractul. Investiţia e făcută de firmă, nu de spital. Noi nu am făcut nicio investiţie. Contractul a fost semnat acum doi ani pe o perioadă determinată pe cinci ani. Dacă pacienţii mei s-au plâns de costuri, nu voi mai prelungi contractul cu această firmă până nu ajungem la nişte preţuri rezonabile.

Clauzele cu tarife sunt prevăzute în contract, poate vom găsi o bună înţelegere să devină mai cooperanţi. Dacă nu, nu-l mai prelungesc", declară Ioan Mureşan, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca. Acesta a mai precizat că, în total, au fost instalate, în toate saloanele, aproximativ 100 de televizoare.

Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Cristina Ciortea, menţionează că o firmă a venit şi le-a făcut o ofertă care includea un sistem TV pentru pacienţii care doresc să beneficieze de televizor în salon. „Nu implică niciun cost din partea spitalului, e o chestie voluntară pentru pacienţi", a precizat Ciortea, fără a preciza numele firmei.

Cinism: „Românii se plâng din orice"

Întrebat despre afacerea cu plasmele din spitale, administratorul firmei SOTAR Ro, Cristian Bogdan, a declarat că e obişnuit ca românii să se plângă din orice. „Românii se plâng din orice. Suntem obişnuiţi să beneficiem de facilităţi, dar fără să plătim. Păcat că l-am omorât pe Ceauşescu, că poate atunci primeam pe gratis tot", a conchis administratorul firmei.