Profesorii români care cer clase speciale pentru romi: „Principala lor problemă este că vin dintr-o altă lume“

Unul din opt profesori dintr-un eşantion naţional reprezentativ au ales varianta creării unor clase separate în care să fie incluşi copiii romi, se arată în studiul realizat de patru cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) Cluj. Studiul prezintă care sunt factorii esenţiali care îi influenţează pe profesori în alegerea răspunsurilor, motivele invocate, dar şi câteva opinii sincere ale acestora.

Din studiul Fundaţiei Friedrich Stiftung, realizat de patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) cu privire la mentalităţile profesorilor care predau la clasele V - XII în România reiese că 42,5% dintre  profesorii nu ar vrea să fie vecini cu persoane rome, iar „13.1% dintre profesorii respondenţi au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să înveţe mai degrabă în clase separate şi nu în aceleaşi clase cu ceilalţi elevi.

„Cu alte cuvinte cel puţin unul din opt profesori se pronunţă direct în sensul segregării şcolare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ţinem cont şi de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învăţării în aceleaşi clase”, se arată în studiu.

Pentru a avea o imagine mai clară despre motivele celor care au optat pentru o educaţie segregată, autorii studiului au încercat să identifice profilul acestei categorii de respondenţi.

Nu vor romii nici ca vecini, nici ca elevi

Rezultatele analizei statistice asupra datelor sondajului arată că „profesorii care consideră că altruismul este o însuşire pe care elevii ar trebui să şi-o dezvolte în şcoală sunt de asemenea şi mai înclinaţi să considere că elevii romi ar trebui să înveţe în aceleaşi clase cu restul mai degrabă decât în clase separate”.

De asemenea, „profesorii care nu îşi doresc să aibă vecini romi sunt mai înclinaţi să considere că aceştia ar trebui să înveţe mai degrabă în clase separate decât în aceleaşi clase în comparaţie cu ceilalţi profesori. Rezultatele ne mai arată că atunci când condiţiile din şcoală sunt dificile (din punct de vedere al siguranţei, al rezultatelor elevilor, al numărului de elevi din medii vulnerabile, al calităţii managementului şcolii) este mai probabil ca profesorii să considere că elevii romi trebuie să înveţe în clase separate.”

Profesorii de etnie maghiară, mai înclinaţi spre segregare 

Cercetătorii artă că „profesorii care aparţin unui grup minoritar „se pot percepe într-o situaţie de competiţie sau de respingere. Au existat situaţii istorice în care grupurile minoritare, în cadrul aceleiaşi societăţi, au intrat în competiţie, dezvoltând sentimente de respingere, discriminându-se reciproc – vezi cazul imigranţilor irlandezi faţă de negri în America secolului 19”.

Într-adevăr, rezultatele obţinute în acest studiu arată că „relaţia dintre apartenenţa etnică a profesorilor şi opţiunea lor cu privire la organizarea claselor cu elevi romi a relevat o asociere substaţială. A fost cea mai puternică corelaţie identificată în cadrul modelului statistic rulat, controlând efectul celorlalte variabile incluse în analiză. Astfel, profesorii de etnie maghiară s-au dovedit, mai înclinaţi să afirme că elevii romi ar trebui să înveţe în clase separate mai degrabă decât în aceleaşi clase decât profesorii de alte etnii. Dintre cei 72 de profesori de naţionalitate maghiară care au răspuns la întrebarea legată de modul în care trebuie distribuiţi copiii romi în clase, 37 (reprezentând 51.4%) au fost de părere că elevii romi trebuie să înveţe în clase separate (faţă de o pondere de 28 12.1% în rândul profesorilor români)”. 

De ce vor ca romii să studieze în clase diferite 

Profesorii care au optat pentru educaţia segregată a elevilor romi au fost rugaţi să îşi justifice preferinţa, indicând răspunsurile potrivite din următoarea listă:

1. Pentru că au nevoi educaţionale speciale care pot fi adresate mai bine separat

2. Pentru că au un comportament care îngreunează predarea pentru restul elevilor

3. Pentru că li se poate preda în limba romani

4. Pentru că includerea lor cu restul elevilor crează nemulţumiri din partea părinţilor celorlalţi elevi A fost posibilă alegerea mai multor răspunsuri.

„Cei mai mulţi dintre profesorii care consideră că elevii romi ar trebui să înveţe în clase separate îşi întemeiază această opţiune pe considerentul că elevii romi au nevoi educaţionale speciale care pot fi adresate mai bine separat: 70.6% dintre cei care au indicat dezirabilitatea separării elevilor romi în clase au indicat acest motiv. Cu alte cuvinte, educaţia separată ar fi în favoarea acestor elevi. În acelaşi timp, aproape jumătate dintre profesori care preferă segregarea, 48,7%, invocă drept motiv un avantaj al majorităţii-comportamentul elevilor romi ar îngreuna predarea pentru restul elevilor--, iar peste un sfert, 25.7%, consideră că includerea elevilor romi cu restul ar crea nemulţumiri din partea părinţilor celorlalţi elevi”, se arată în studiu. 

Comunităţile urbane sărace acceptă mai uşor romii

Interviurilor de grup realizate cu profesori ne arată perspective extrem de diverse în privinţa educaţiei elevilor romi: sunt cadre didactice care înţeleg şi susţin măsurile afirmative dedicate elevilor romi (prin alocarea de locuri speciale romilor în licee, de exemplu), dar şi alţii care se poziţionează împotriva acestor măsuri.

La un focus grup format din cadre didactice din localitate urbană săracă  - la întrebarea privind segregarea s-a răspuns:

„Nu există aşa ceva. -Nu, nu. -La noi sunt integraţi foarte bine. Nu, nu. 

-În clase împreună. Nu, nu. Sunt integraţi. Nu, nu, nu. Nu. (…) Şi sunt copii romi foarte bine educaţi şi cu bunsimţ, şi isteţi, şi... Nu.  

-Bineînţeles. Nu, nu, nu. Nu. Nu, nu. Deci la noi nu se pune problema. Păi, eu cred că i-am discrimina dacă am face... Nu, nu este cazul, normal.” 

În oraşele mari se pun condiţii

Lucrurile stau puţin diferit în cazul cadrelor didactice care activează într-o localitate urbană mare, dezvoltată, în care interacţiunea cu elevi romi nu are loc foarte frecvent.

„În aceste situaţii, deşi există conştiinţa faptului că norma legală este organizarea predării în clase mixte – prin ”incluziune”, sunt avansate totuşi argumente în sensul separării copiilor romi, se exprimă dubii cu privire la modul în care lucrurile ar trebui să se întâmple, se invocă anumite auspicii în care participarea în aceleaşi clase ar trebui să se întâmple (dacă sunt cuminţi, conştiincioşi etc.), sunt evocate anumite stereotipuri negative la adresa romilor care ar putea afecta participarea şcolară a acestora etc. Apare conturată o graniţă între romi şi neromi, vorbindu-se de obiceiuri specifice primilor, incompatibile cu o participare şcolară adecvată”, se arată în studiu. 

Un respondent a afirmat că segregarea elevilor romi trebuie evitată pentru că le-ar oferi acestora un avantaj competitiv nepotrivit, la fel ca în cazul maghiarilor.

 „Atâta timp cât învaţă nu interesează pe nimeni că e rom. Nu interesează pe nimeni ce e.

 -Cred că mai de grabă problema este la părinţi uneori. Nu ne sprijină atât de mult, îl trimit numai pentru alocaţie. Îi trimit ocazional, aşa. Sau corn şi lapte. (…)

„Ei vin dintr-o altă lume”

Redăm mai jos mai multe răspunsuri primite de cercetători: 

„ -Acum problema asta cu romii e foarte  complicată şi în clasele cu romi la care am predat erau şi clase cu romi cuminţi şi integraţi şi altele în care erau de nestăpânit într-un fel. Adică principala problemă eu o consider, având în vedere că am mai lucrat cu ei şi în proiecte de voluntariat extra-şcolar, principala lor problemă e că ei vin dintr-o altă lume, adică ei au obiceiurile lor, felul lor de a percepe viaţa şi care nu este compatibil cu sistemul celălalt, adică acesta în care funcţionează oraşul, să zic.”

„-Eu pot să accept că desenează ora asta. Nu că de spălat se spală, marea majoritate. Sau părinţii lor chiar dacă lucrează în nişte condiţii groaznice, nu ştiu dacă aţi fost, se străduiesc să-i trimită cât de cât curaţi la şcoală. Şi acolo la ei e o anumită ierarhizare, adică unii îs mai curaţi, unii au grijă de copiii lor cât de cât, alţii chiar deloc şi aceia nu reuşesc să termine şcoala. Deci e foarte important să fie susţinuţi. Dar în momentul când ai în clasă doi, trei dinăştia, foarte greu poţi să-i duci până în clasa a 8-a. Şi nu reuşeşti să-ţi faci materia ca profesor. Deci ai nişte probleme de disciplină destul de grave. 

De aceea nu ştiu cum e mai bine. Nici să-i pui în clase separate nu e bine, pentru că se întâmplă ca şi cu comunitatea maghiară, ei au locurile lor, au totul al lor ca şi comunitatea romă şi atunci sistemul concurenţial nu mai este concurenţial, adică nu e firesc ce se întâmplă, asta e părerea mea. ”

„-Acuma vezi că ei au avut o istorie tragică, că au fost robi şi cumva asta deja, (…), e o moştenire pe care foarte greu poţi să o ştergi. Şi au fost supuşi, chinuiţi mai rău decât negrii, dar nu sunt documente foarte multe care să ateste asta, dar puţinele care îs… (…)”

„ -La noi se merge pe educaţia asta incluzivă. Dar acum sunt clase de romi acolo la …, sunt clase separate de romi, eu ştiu, aşa am auzit. -Probabil unde numărul lor e foarte mare. Şi sunt probleme serioase şi de aceea. E mai bine aşa”

„ -Eu cred că se exagerează cu integrarea tuturor în sistemul acesta. Deci integrarea începe, ţi-am spus, din familie. Odată ce el concepe altfel viaţa, el crede că e fericit într-un fel chiar dacă diferit de-al nostru. Cultura lui, tradiţia lui, toate-s diferite şi atunci asta e problema de fapt. În momentul când tu te duci opt ore la şcoală şi stai într-un mediu…”

„ -Nu tot timpul, dacă nu poţi, nu vrea, nu merge. Dacă nu au reuşit europenii să-i integreze…”

„ -Avem şi exemplu pozitiv, baiatul din a 10-a C, care e pe locurile de romi venit, un copil extraordinar. E aşa de conştiincios…. (Focus grup cadre didactice, localitate urbană dezvoltată). 

Concluziile studiului

„Luate împreună, datele cantitative şi cele calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregătiţi suficient pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavorabile, şi că sistemul educaţional amplifică aceste dificultăţi”, concluzionează studiul.

Sudiul "Educaţie pentru democraţie în şcolile din România" a fost realizat de cercetătorii Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subţirică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Specialiştii universităţii din Cluj-Napoca au intervievat 1427 de profesori din România, (din clasele v – xII) de la care au încercat să afle care sunt părerile lor în legătură cu aspecte sau teme de actualitate.