Expert în securitate, despre pericolul revizionismului maghiar în Ardeal: „Are consecinţe negative la nivel politic şi retoric”
0
„Adevărul” a vorbit cu expertul în securitate europeană Iulia Joja despre pregătirile militare pe care trebuie să le facă România în contextul războiului din Ucraina şi despre eventualele pericole ce ar decurge de aici pentru integritatea teritorială a ţării, inclusiv riscul revizionismului maghiar, care ar presupune ieşirea Ungariei din NATO.
Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi de la Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, susţine că pentru a se pregăti de toate scenariile posibile ce decurg din război România ar trebui să ceară o suplimentare masivă a trupelor NATO de pe teritoriul ţării, o flotă NATO la Marea Neagră şi să modifice legea încadrării voluntarilor în armată
Adevărul: Oricât de optimist ar fi scenariul terminării războiului din Ucraina, la graniţele României va exista o situaţie extrem de complicată din punct de vedere geopolitic. Ce credeţi că ar trebui să facă România pentru a-şi întări poziţia în zonă şi a se pregăti pentru toate scenariile posibile?
Sunt o mulţime de lucruri pe care ar trebui să le facă România. În primul rând, ar trebui să fie vizibil ce anume livrează România Ucrainei, ca ajutor militar, şi apoi să facem o analiză dacă acest ajutor e suficient, având în vedere situaţia din ţara vecină şi ajutorul pe care-l acordă alte ţări. Acesta ar fi primul pas, apoi ar trebui să putem să discutăm, să avem informaţii mai clare cu privire la ce fel de pregătiri de apărare face România pentru propriul teritoriu. Acum nici nu putem comenta pe marginea acestui subiect, pentru că nu ştim absolut nimic. Din afară, pot să vă spun că ar trebui să facem enorm de mult şi ar trebui să se discute public despre acest lucru, mai ales în comparaţie cu ce fac vecinii noştri, cehii, slovacii, balticii, polonezii în ceea ce priveşte pregătirea militară a forţelor armate, pregătirea voluntarilor, legea voluntarilor şi recrutarea acestora în România, care are foarte multe probleme.
„Trupele NATO din România sunt simbolice”
Dar în ceea ce priveşte relaţia cu NATO?
La nivelul NATO, România trebuie din nou, public, să susţină că da, este minunat că avem aceste trupe NATO pe teritoriul României, dar aceste trupe sunt doar un mic obstacol în raport cu Rusia. Ar trebui ca numărul acestor trupe să crească şi să fie postate perment pe teritoriul României pentru a preveni un atac militar din partea Rusiei. Nu în ultimul rând, ar fi nevoie de o flotă NATO în Marea Neagră, e ceva ce România a promovat în 2016, dar, din păcate, ideea nu a mai fost reluată la nivel public la ultimul summit care a avut loc săptămânile trecute. Propunerea nu a avut succes atunci, din cauza veto-ului Bulgariei. Acest element trebuie reluat şi România trebuie să susţină că este urgentă şi esenţială o flotă NATO la Marea Neagră. Cam astea ar fi elementele principale pe care România ar trebui să le realizeze pentru a fi pregătită în raport cu o posibilă agresiune a Rusiei.
Când vorbiţi despe trupe NATO suficiente, poziţionate permanent în România la ce vă referiţi comparativ cu ce există acum?
Acum avem nişte forţe simbolice, care din punct de vedere al limbajului NATO sunt în rotaţie, conform tratatului dintre Rusia şi NATO. Tratatul acesta nu mai este valid din 24 februarie, deci se discută pe întreg flancul estic despre faptul că aceste prezenţe miliare ar trebui să fie permanente din partea NATO. Cele americane sunt premenente la nivel bilateral, dar ar trebui şi NATO să aibă trupe permanente. Acum avem câteva sute până într-o mie de militari. În raport cu ceea ce poate masa Rusia ca trupe, evident că sub 1.000 de militari vorbim de trupe simbolice, este nevoie de cel puţin 10.000 de militari.
România trebuie să insiste asupra acestor solicitări sau ar trebui să le obţină, automat, ca un rezultat al situaţiei din zonă?
România trebuie să ceară public, cu presiuni, să explice la nivel public de ce este important să avem aceste trupe şi, în acelaşi timp, pentru a avea un argument solid, trebuie să şi arate că România este unul dintre susţinătorii principali ai Ucrainei, avem cea mai mare graniţă cu Ucraina dintre ţările UE şi NATO. E nevoie deci de o schimbare a acestei politici şi un discurs public clar conform căruia România este un susţinător al Ucrainei în acest război şi face tot posibilul şi din punct de vedere militar pentru a susţine Ucraina şi atunci poate să aibă şi argumentul de a cere şi mai mult din partea NATO.
Ajutorul NATO, înţeles greşit
Discursul transmis de politicienii români este unul liniştitor de genul „Suntem în NATO, nu trebuie să ne facem griji”. Cum vi se pare această abordare? Este un discurs realist sau este un discurs necesar pentru a linişti populaţia?
Mi se pare complet incorect şi netransparent. Intervine şi o naivitate care ne duce la informaţii greşite cu privire la această umbrelă a NATO pe care noi toţi ne bazăm, reprezentantă de articolul 5. Ar trebui cunoscut populaţiei faptul că articolul 5 nu obligă la confruntare militară în cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei sau a oricărei alte puteri externe asupra teritoriului NATO, în acest caz teritoriul României. În acest caz, articolul 5 obligă NATO la ajutor militar, deci există scenariul în care teritoriul NATO este atacat de Rusia şi are loc acelaşi răspuns ca în cazul Ucrainei, de trimitere de ajutor militar, fără intervenţie şi confurntare. Acest lucru trebuie înţeles foarte clar. Plus că, la nivelul politicii NATO obligaţia statului atacat în cazul unei confruntări militare este să se apere singur, mai ales în prima perioadă. Noi nu avem niciun fel de informaţii publice cu privire la cât de pregătiţi suntem, unde sunt lacunele într-un asemenea scenariu.
Iulia Joja predă Securitate europeană la două universităţi de la Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA.
„Vedem cum Ungaria, în ultimii ani, a folosit acest element ( revizionismul) în relaţia cu Ucraina, pentru că şi acolo are pretenţii teritoriale, şi vedem rolul negativ al Ungariei în conflictul dintre Ucraina şi Rusia. - Iulia Joja
Pericolul revizionismului maghiar
Credeţi că având în vedere această situaţie complicată la graniţa României, ar trebui să se revină la serviciul militar obligatoriu sau ar trebui să rămânem cu militarii de profesie?
Cele mai multe ţări din NATO nu au serviciu militar obligatoriu, dar sunt câteva care au. Ce pot să vă spun, din experienţa mea, este că în ceea ce priveşte trupele voluntare trebuie să existe o mare schimbare la nivel legislativ şi regulamentar. Noi am făcut acea lege a voluntarilor foarte târziu în comparaţie cu vecinii noştri de pe flancul estic, şi această lege nu a fost implementată cum trebuie. Eu, personal, când a fost adoptată legea, m-am pregătit pentru că am vrut să devin parte din forţele voluntare. Nu a fost posibil, deşi am trecut de toate probele fizice şi aşa mai departe, pentru că cine avea deja pregătire militară avea prioritate, primea puncte din oficiu, astfel că cei care nu aveau pregătire militară nu aveau nico şansă. Asta în condiţiile în care scopul legii este tocmai să ofere profesionştilor din diferite domenii pregătire militară.
Acest lucru nu se întâmplă deloc sau cu foarte puţine excepţii. În plus că nu au existat posturi la Bucureşti, a trebuit să dau concurs la Ploieşti. Apoi, poziţiile puţine câte au existat au fost luate de oameni care avreau deja preăgire militară. Acest lucru trebuie schimbat. Există de ani de zile un număr de profesionişti – IT-işti, arhitecţi, medici, care vor să facă parte din trupele voluntare şi pot oferi României expertiza de care are nevoie şi care nu poate să şi-o permită angajându-i full time, pentru că nu există resurse. Este o problemă puţin vizibilă la nivelul României, dar într-un conflict va avea consecinţe foarte ample, deoarece nu ai oameni cu expertiză cărora să le oferi o pregătire militară de bază. Acest lucru s-a întâmplat în Cehia, Slovacia, Polonia, în ţările baltice. Ar fi momentul s-o facem şi noi.
Credeţi că ar trebui să fie luat în considerare şi un scenariu în care Ungaria să-şi manifeste tendinţele revizioniste cu privire la Transilvania?
E o întrebare pe care am pus-o şi eu celor din Ungaria de-a lungul anilor, pentru că problema nu este de ieri, de astăzi. Am primit întotdeauna acelaşi răspuns: aceste tendinţe retorice de revizionism ale Ungariei sunt menite doar pentru public, pentru alegeri şi nu ar trebui să ne facem griji cu privire la implementarea acestora. Conform acestui raţionament, ar fi imposibil să ajungem la o alianţă militară între Ungaria şi Rusia, deoarece Ungaria nu poate demara operaţiuni revizioniste pe cont propriu, şi asta ar presupune ieşirea Ungariei din NATO. Deci este un scenariu puţin probabil, dar într-adevăr până la acel scenariu, deja consecinţele sunt negative şi există un risc semnificativ din cauza revizionismului, chiar şi doar la nivel retoric al Ungariei. Vedem cum Ungaria, în ultimii ani, a folosit acest element în relaţia cu Ucraina, pentru că şi acolo are pretenţii teritoriale, şi vedem rolul negativ al Ungariei în conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Ungaria refuză să permită trecerea armamentului pentru Ucraina pe teritoriul ţării sale, se opune multor măsuri de ajutor pentru Ucraina, refuză anumite sancţiuni împotriva Rusiei. Şi în cazul României, unde este un risc mai mic, deoarece suntem în NATO, şi în cazul altor ţări cum ar fi Slovacia, există acest revizionism din partea Ungariei, care are consecinţe negative la nivel politic şi retoric, dar nu cred că un scenariu militar este un risc real.
Cine este Iulia Joja
Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frotnier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.
Se încarcă comentariile...
