De ce nu mă impresionează povestea Paulei Rad, absolventa de Conservator care este femeie de serviciu

Povestea Paulei Rad, absolventa de Conservator-femeie de serviciu care a impresionat vineri seara la „Românii au talent”, a fost cu grijă pusă în scenă pentru a stoarce maximul de emoţie pe modelul Costel Busuioc – tenorul-zidar. Eu cred că dincolo de emoţia primară pe care a provocat-o, povestea ei este despre altceva.

Emisiunile de genul „Românii au talent” sunt făcute după o reţetă patentată în ani şi ani de televiziune al cărei scop suprem este să provoace publicului emoţii puternice, aşa-zisul efect „Wow!”, fapt sugerat agasant chiar de filmarea, în timpul show-ului, a reacţiilor  celor din juriu şi ale spectatorilor. Mai multe elemente sunt puse atent în scenă pentru a-l face pe telespectator să ajungă la un cocteil de emoţii care sa-l ţină ţintuit de fotoliu: mirare, admiraţie, încântare. Paula Rad, o tânără de 28 de ani, în pantaloni scurţi şi tricou urcă pe scenă. Are emoţii, gesticulează, râde nervos, spune că vrea să-şi arate talentul la cântat. Întrebarea Andrei „Ai învăţat să cânţi pe YouTube sau cu profesor?” are rolul de a ne coborî şi mai mult aşteptările legate de prestaţia Paulei. După câteva secunde de linişte se aude muzica. Tânăra interpretează bine, după cunoştinţele mele precare, o partitură cunoscută de operă: „O mio babbino caro”.

Romanii au talent 2017: Paula Rad - Interpretează O mio babbino caro pe romaniiautalent.protv.ro

Efectul „Wow”

Prima parte a efectulul „Wow” se produce: o tânără în pantaloni scurţi cântă operă de Puccini. Prim plan pe Mihaela Rădulescu, care a rămas cu gura deschisă,  ochii mari, un clipit de admiraţie. Andi Moisescu ridică sprâncenele, Smiley exclamă: „Băăăi!” şi un spectator îşi pune mâinile în cap. Florin Călinescu are o revelaţie. O blondă din sală lăcrimează cu mâinile încrucişate. Aplauze, urale, Andra a rămas cu pielea de găină şi după terminarea piesei şi apasă „Golden Buzz”, butonul care o duce direct în semifinală pe tânăra clujeancă.

Absolventă de Conservator femeie de serviciu

Acum urmează lovitura de graţie. În reţeta „Pro TV” sunt adăugate noi ingrediente: iritarea, frustrare şi chiar înfuriere. Pentru aceasta e necesar ca talentul concurenţilor să fie condimentat cu o poveste lacrimogenă, care este aleasă cu grijă, cultivată şi coafată de specialiştii de la Pro TV, care, trebuie să recunoaştem, sunt maeştri în aşa ceva. După „Golden Buzz”, care a lăsat-o deja pe concurentă cu ochii în lacrimi vine punctul culminant. Aflăm că în viaţa de zi cu zi, tânăra cântă, e liber profesionistă,  are 11 ani de canto. „Dar din nefericire nu am reuşit la Operă”. „Şi din ce trăieşti?”, întreabă Florin Călinescu. „Sunt femeie de servici”, spune cu ochii în lacrimi tânăra. Momentul trebuie accentuat. „Eee, nu se poate să fii femeie de servici!”, se miră Călinescu. „E femeie de servici”, exclamă şi Bartoş. Aflăm că tânăra a fost la Operă, a făcut impresie bună, dar i s-a zis să aştepte. Călinescu le face morală celor din conducerea Operei: „În cazul tău mi se pare o nedreptate pentru care cred că pedeapsa pe lumea asta este puţină. Nu pot să cred că trebuie să ai numai părinţi, pile, soţi, amanţi şi aşa mai departe. Să le fie ruşine”. „Să trăiască orice femeie de servici care are talent, fie şi numai la măturat”, gafează Rădulescu. Finalul îi aparţine tot ei: „eşti speranţa tututor celor care n-au reuşit ca tine, cărora viaţa li se poate schimba”. La interviurile date în privat de membri juriului se reia mirarea: „O absolventă de Conservator care e femeie de servici, e o poveste despre România”, pune punctul pe i Mihaela Rădulescu.

Reţeta succesului

Reţeta succesului unei astfel de emisiuni a fost în cazul Paulei Rad completă: în prima fază, oamenii au simţit admiraţie, mirare, încântare, deoarece a existat o diferenţă foarte mare între aşteptări şi rezultat  - o tânără în pantaloni scurţi cântă Puccini excelent - care erau reacţiile dacă tânăra venea îmbrăcată în rochie de seară, coafată şi machiată şi aflam de la început că are 11 ani de canto?  Cât de „Wow” este faptul că după 11 ani de studii în domeniu poţi cânta foarte bine „O mio babbino caro”?

În a doua parte a emisiunii telespectatorii au fost din nou „cutremuraţi”, de data această fiind vorba despre alte emoţii: iritare şi frustrare. Cum e posibil ca „o absolventă de Conservator să fie femeie de serviciu?” Motivul pentru care s-a atins efectul scontat este contrastul foarte mare între facultatea absolvită, Conservatorul, şi locul ei de muncă – femeie de serviciu. Rezultatul: indignare pe reţelele sociale, povestea este rostogolită în presă, like-uri, comentarii, share-uri. Aşa se naşte un viral. Acest mix de emoţii provoacă dependenţa şi asigură cu rating uriaş emisiunii. Nu spun că e bine sau rău, doar constat.

De ce nu sunt impresionat

Aş vrea să analizăm un pic la rece. Povestea Paulei Rad este foarte similară cu cea a lui Costel Busoioc - tenorul-zidar - câştigător la „Hijos de Babel” sau a lui Susan Boyle – bucătăreasa de 47 de ani, cu aspect neîngrijit, venită dintr-o mică localitate din Scoţia, care a uimit pe toată lumea cu vocea ei de mezzosoprană la „Britanicii au talent”. Pentru astfel de poveşti s-au inventat şi asta caută realizatorii unor astfel de emisiuni. Ei au perfecţionat o punere în scenă a acestor poveşti pentru a obţine un maximum de rezultat, adică de emoţie, care se traduce în rating uriaş.

România este plină de oameni cu poveşti asemănătoare. Ca să te mire că un absolvent al unei facultăţi profesează în alt domeniu trebuie să fi fost plecat din România în ultimii 27 de ani. Ceea ce a impresionat aici a fost faptul că vorbim despre un contrast foarte mare între locul de muncă şi facultatea absolvită. Formula „Conservator - femeie de serviciu” este una câştigătoare. Cu siguranţă că dacă Paula era să zicem secretară la o firmă de contabilitate sau angajată la o multinaţională, povestea n-ar fi prins la fel.

Faptul că Paula este femeie de serviciu nu este cauzat, după părerea mea, de lipsa posibilităţii de a se angaja într-o slujbă mai „bine văzută”. În Cluj rata şomajului este de 2,05%, fiind la aproape jumătate din cea naţională. Fabrica Fujikura din Cluj a desfiinţat, anul trecut, 3.000 de posturi deoarece pe piaţă nu există forţă de muncă pentru astfel de slujbe. Clujul este un centru de servicii care angajează mii de tineri necalificaţi în fiecare an. Sunt sigur că o persoană cu abilităţile Paulei ar putea să-şi găsească în Cluj slujbe mai bine plătite şi mai ofertante decât cea de femeie de serviciu, nu că ar fi o problemă cu această slujbă din punctul meu de vedere.

Faptul că nu este pe scena unei Opere, să zicem cea din Cluj, este o altă poveste.  Eu cred că dacă am lua toate absolventele Conservatorului clujean, la secţia canto, să zicem de anul trecut, toate ar putea să interpreteze „O mio babbino caro” astfel încât să-i uimească pe Florin Călinescu, Andra, Andi Moisescu şi Mihaela Rădulescu, dar şi audienţa de la „Românii au talent”. Sunt sigur că nu toate lucrează la Operă. Poveştile lor sunt sigur că nu ne-ar impresiona/indigna atât. De ce? Pentru că nu sunt femei de serviciu sau nu au alte slujbe pe care societatea le consideră mai puţin „respectabile”. Nu există acel contrast pe care emisiunile de tipul acesta îl caută.   

Despre ce e vorba

Nu contest că povestea Paulei Radu ar fi reală. Nu pot însă să nu constat că povestea ei se încadrează perfect în reţeta de succes pe care aceste emisiuni o caută. E aproape prea frumos să fie adevărat. Noi, ca jurnalişti învăţăm că atunci când ceva e prea frumos să fie adevărat atunci, de fapt nu e adevărat. Cu toate acestea, nu contest talentul Paulei Rad şi nici buna credinţă a realizatorilor emisiunii de la Pro TV. 

Dar îmi permit să fiu mai impresionat de faptul că în România circa 80% dintre absolvenţii de facultate lucrează în alte domenii faţă de cele pentru care au studiat.

Sunt  mai impresionat de faptul că în România puşcăriaşii sunt de două ori mai bine hrăniţi decât bolnavii din spitalele de stat.

Sunt mai impresionat că în România bolnavii încă mor cu zile din cauza subfinanţării sistemului de Sănătate.

Sunt mai impresionat de faptul că România este ţara cu cel mai mare număr de decese rutiere, aproape dublu fata de media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, din cauza stării reţelei de drumuri.

Ce vreau să spun este că povestea Paulei Rad este doar o picătură în oceanul de probleme pe care românii le au din cauza unui sistem corupt care s-a perpetuat în ultimii 27 de ani. Eu cred că povestea Paulei nu este despre o fată talentată care nu a fost angajată la Operă, ci despre viaţa într-un sistem care este astfel pentru că noi îl tolerăm. PRO TV şi-a făcut treaba, a spus povestea, a obţinut audienţa, de aici încolo sunteţi pe cont propriu.

Aş vrea ca cei care sunt indignaţi de povestea Paulei Rad să vadă lucrurile dintr-o perspectivă mai largă şi să-şi canalizeze energia spre o schimbare a întregului sistem şi nu să se rezume la a înjura conducerea Operei care nu a angajat-o pe Paula Rad.