Cum poate fi salvat satul românesc tradiţional. Soluţia oferită de un străin care luptă să le arate românilor bogăţia pe care nu ştiu că o au
0Peter Hurley este un irlandez ce locuieşte în România de mai bine de două decenii şi de şapte ani încearcă să-i conştientizeze pe români de cea mai mare bogăţia a lor: satul tradiţional. Ultima sa idee e crearea unei structuri care să încurajeze şi consilieze producătorii de la sat, FIRICEL.
„Când vine vorba de cultură tradiţională, voi chiar aţi atras loz câştigător. Voi nu vedeţi bogăţia pe care o aveţi. Sunteţi cumva cvasi-conştienţi. Trăţi într-o somnolenţă cruntă“, spune Peter Hurley, un irlandez care de 7 ani se încăpăţânează să organizeze, din economiile proprii şi din credite, un festival al tradiţiilor în Maramureşul istoric.
Tot el, care locuieşte de 23 de ani în România, spune că satul românesc are nevoie să gândească economic şi să înveţe să-şi vândă roadele muncii, iar asta se poate doar prin implicarea oamenilor.
„Implicarea civică ar fi cheia salvării satului românesc. Noi nu facem un festival de 7 ani, noi tragem un clopoţel despre un foc viu“, afirmă Peter.
O soluţie prin care s-ar putea dezvolta latura economică a satului românesc ar fi FIRICEL, un acronim pentru Fondul de Investiţie Rurală pentru Încurajarea Cooperării în Economia Locală. Pe scurt, o structură, existentă doar pe hârtie momentan, care ar funcţiona asemeni unui consiliu alcătuit din oameni de afaceri şi specialişti în diverse domenii, care ar oferi consultanţă ţăranilor uniţi în structuri asociative ca să vândă roadele muncii lor şi care ar putea deveni realitate dacă oamenii s-ar implica.
Peter Hurley la o conferinţă în Maramureş FOTO Asociaţia Interculturală de Tradiţii
„Focul viu din vatra satului tradiţional poate să fie menţinut aprins dacă producţia hranei în sistem gospodăresc va redeveni o afacere profitabilă. (...) Scopul FIRICEL este încurajarea cooperării între producătorii din mediul rural şi sprijinirea acestora în accesarea fondurilor disponibile pentru dezvoltarea de iniţiative antreprenoriale, în special PNDR“, scrie Peter Hurley şi Loredana Ionescu într-o broşură numită „Focul viu“, în care prezintă toate minunăţiile Maramureşului şi ce s-a făcut în aceşti 7 ani la festivalul de tradiţii organizat în nordul ţării. Tot acolo se precizează că e nevoie de un pact de cooperare între producătorii de hrană, ţăranii, investitorii şi consumatorii, dar şi că acest consiliu al FIRICEL ar putea coordona un program de mentorat între oamenii de afaceri cu experienţă şi cei aflaţi la început de drum. I-ar putea învăţa tainele business-ului şi al marketingului, dar şi oferi sprijin concret, la faţa locului, inclusiv juridic.
Imagini din broşura ”Focul viu” FOTO Asociaţia Interculturală de Tradiţii
„Oamenii nu conştientizează că ei pot să facă“
Irlandezul spune că FIRICEL a plecat din nevoia de pe teren, din concluziile celor şapte ediţii de festival şi din sutele de discuţii cu oamenii locului şi cu cei care au mici afaceri în Maramureş. Unul dintre aceştia, din Sighetu Marmaţiei, s-a arătat încântat de idee şi a promis sprijin. Hurley vede acest fond asemeni unui cluster cu un board (n.r. conducere) de specialişti ce oferă consiliere. „Oamenii nu conştientizează că ei pot să facă“, susţine irlandezul.
În opinia sa, satul românesc tradiţional se sprijină pe trei elemente: spiritualitate prin biserică şi şcoală, administraţie şi prin economie-agro-economie. Regretă că lumea nu se gândeşte la sat ca la o sursă economică valoroasă.
„Această moştenire tradiţională e chiar aurul vostru. E o sursă de bogăţie economică, pentru voi şi pentru viitoarele generaţii“, consideră Peter. Implicarea e cuvântul cheie întrucât, e de părere străinul, convins că „nicio politică de stat nu va rezolva lucrurile“ şi că „singura ce poate să rezolve e piaţa“.
„Şapte ani în căutarea focului viu“ e titlul conferinţei pe care irlandezul a susţinut-o marţi după-amiaza la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj, iar mesajul său a fost:
„Eu vreau foarte mult să fac parte din povestea asta pentru că simt că e o datorie plăcută. O datorie nu faţă de voi, ci faţă de strămoşii mei, iar cei care simt că pot să se implice să o facă. O redeşteptare culturală legat de cultura tradiţională va deveni mainstream (n. r. temă centrală) şi va ajunge şi în România. Întrebarea este dacă această mişcare va fi despre varianta vie sau un revival urban“.
Ce zic economiştii
Economistul clujean Emil Culda afirmă că ideea de creare a unei structuri agrare este mai mult decât binevenită, sunt de părere economiştii clujeni, şi, general vorbind, ar putea produce multe efecte economice bune. Însă problemele nu ar fi banii, ci munca în echipă, unde se ştie că românii nu au o tradiţie în acest sens, şi moştenirea trecută - experienţa comuniştilor cu acea structură numită „colectiv“.
„Nu avem tradiţia de a acţiona în grupuri“, afirmă Culda.
Preşedintele clusterului Agro-Trasilvania, Vakar Istvan, totodată vicepreşdintele Consiliului Judeţean Cluj, susţine că într-o asociere asemeni celei de care vorbea Peter Hurley nu banii ar fi o piedică, ci oamenii. Iar când zice oameni se referă atât la orgoliile oamenilor, cât şi la responsabilitate şi la experienţa muncii în echipe, unde, aşa cum afirma şi economistul Culda, româii nu au o tardiţie în acest sens. Vakar consideră că FIRICEL aduce cu „Produs de Cluj“, o asociaţie unde producători locali din judeţul Cluj îşi expun şi vând produsele. Unii dintre aceştia au ajuns să fie furnizori ai Casei Regale a României.
„Forma de cooperativă e o idee bună şi vine cu soluţii practive“, încheie Vakar Istvan.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
