Cum e sărbătorită ziua lui Eminescu la Cluj: o expoziţie despre călătoriile poetului în Ardeal şi o ceremonie la muzeul celor trei etnii
0
Mâine, pe 15 ianuarie, când se împlinesc 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj va fi vernisată o expoziţie de pictură semnată de artistul Horea Remus Epure. Lucrările acestuia refac, prin culori, locurile vizitate de poet în cele două călătorii făcute în Ardeal când avea 16 şi 18 ani.
Expoziţia reconstituie, în peste 50 de lucrări, locurile vizitate de Mihai Eminescu în cele două vizite făcute în Transilvania când avea 16 şi 18 ani. O secţiune distinctă a expoziţiei prezintă Clujul în epoca lui Eminescu, aşa cum putea fi acesta văzut prin ochii poetului. Într-un alt registru, mai larg, sunt prezentate peisaje ardeleneşti, dar şi monumente reprezentative ale Clujului, capitala culturală şi de suflet a Ardealului.
Transformate în limbajul graficii, lucrările lui Horea Remus Epure reprezintă o încercare de recuperare prin mijloacele artei a memoriei eminesciene, dar şi a unui patrimoniu monumental unic, aparţinând tuturor etniilor şi confesiunilor reprezentative din spaţiul transilvănean.
Născut în 29 iunie 1951, la Târgu-Mureş, Horea Remus Epure a realizat, începând din 1979, peste 200 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate (Viena, Budapesta, Salgotarján, Citta di Castello, Perugia etc). Este membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş din anul 1980. A fost membru fondator al Grupului Plastic ,,Mimesis”, de pe lângă Clubul Zamur din Târgu-Mureş. Lucrările sale sunt prezente în muzee, în galerii şi în numeroase colecţii private din ţară şi din străinătate.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 15-31 ianuarie 2015, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, între orele 9.00 şi 17.00.
Zi cu dublă semnificaţie. Muzeu ţărănesc inaugurat de ziua poetului
Pe 15 ianuarie 2014 se împlinesc 165 de ani de la naşterea poetului şi un an de când s-a deschis muzeul ţărănesc din colonia clujeană Sopor, un cartier mai nou al oraşului. Cel care şi-a văzut, în urmă cu un an visul împlinit, Gheorghe Căpuşan, spune, pentru „Adevărul“, că momentul aniversar va fi marcat duminică, 18 ianuarie, printr-o ceremonie religioasă şi o agapă, o masă între prietenii muzeului. Acolo se fac, de câteva luni buni, şi slujbe religioase deoarece comunitate din Sopor nu are biserică.
Muzeul amenajat în două încăperi din gospodăria sa, ridicată cum altfel decât în stil tradiţional, are şi o denumire pe măsură, dar şi o pagină pe Facebook: „Poarta de su’ Feleac“, după numele dealului ce oferă o superbă panoramă asupra Clujului şi e nelipsit din cântecele interpreţilor de muzică populară din zonă.
Exponatele sunt din toată zona Transilvaniei şi provin din gospodării cu specific românesc, maghiar şi săsesc (câteva piese doar).
„E un muzeu dedicat afirmă Ghiţă Căpuşan.
Acolo au avut loc, până acum, numeroase obiceiuri tradiţionale, iar planurile pentru 2015 ale muzeului creat de Gheorghe Căpuşan sunt mari. Vorbeşte despre organizarea unei şezători şi a unui loc pentru joc unde să aibă loc periodic dansuri populare. Însă aşteaptă ca planurile sale să prindă viaţă, preferând să lase faptele să vorbească în locul său.
Mai puteţi citi:
„Poarta de su’ Feleac“, un muzeu deschis, la Cluj, la 164 de ani de la naşterea lui Eminescu
EXCLUSIV Vampirii din Transilvania, ucişi de propriul mit
FOTO Meşteşugarii care aduc şezătoarea în mileniul trei. Ucenic la 10 ani
Se încarcă comentariile...
