ANI cercetează averea lui Mihai Lucan. Medicul spune că a demisionat când a devenit obligatorie depunerea declaraţiei de avere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihai Lucan este cercetat pentru delapidarea Institutului de Urologie din Cluj. FOTO: Inquam Photos
Mihai Lucan este cercetat pentru delapidarea Institutului de Urologie din Cluj. FOTO: Inquam Photos

Raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) privind conflictul de interese în care s-a aflat medicul Mihai Lucan arată că inspectorii s-au sesizat şi în legătură cu faptul că medicul „a dobândit împreună cu familia o avere ce nu poate fi justificată”. Avocaţii medicului susţin că activitatea urologului în cadrul Institutului de Transplant nu trebuie supusă controlului ANI.

Cea mai interesantă informaţie din raportul ANI, făcut public în urmă cu câteva zile şi intrat acum în posesia „Adevărul”, este anunţul că „La data de 22.12.2017 ANI, în temeiul art. 12 alin (1) şi alin. (2) din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că Lucan Mihai a dobândit împreună cu familia o avere ce nu poate fi justificată”.

Medicul Mihai Lucan arăta într-o declaraţie de avere, depusă în luna ianuarie 2017, la încetarea activităţii la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, că are 1,7 milioane de euro în conturi bancare, mai exact în 17 conturi deschise la 6 bănci. Conturile sunt în euro (780.000), lei (2.151.604) şi dolari(536.343). De asemenea, medicul deţine 60% din Lukmed SRL - firma care administrează una dintre cele mai moderne clinici de urologie din ţară -, terenuri intravilane, case şi apartamente în Cluj şi Bucureşti, bijuterii şi tablouri. Din ultimele declaraţii de avere ale soţiei, rezultă că veniturile pe care medicul le câştiga se ridicau la aproape 1 milion de euro anual. Pentru mai multe detalii vezi aici

ANI încă nu a ajuns la o concluzie legată de aceste aspecte, în schimb în raport sunt relatate pe larg acuzaţiile privind conflictul de interese, poziţia medicului Mihai Lucan şi recomandările Agenţiei. Medicul Mihai Lucan este cercetat în arest la domiciliu într-un dosar în care este acuzat de constituirea unui grup infracţional pentru delapidarea Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, prejudiciul ridicându-se la circa 1 milion de euro. 

Conflict de interese

În raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), făcut public pe 13 februarie, se arată că medicul Mihai Lucan a încălcat regimul conflictelor de interese potrivit Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii deoarece „în perioada 26 iunie 2012 – 30 decembrie 2016, S.C. LUKMED S.R.L., societatea comercială la care acesta împreună cu soţia au calitatea de asociaţi, iar fiul său calitatea de administrator, s-a aflat în relaţii contactuale cu Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, în sensul încheierii unui contract de prestări servicii medicale şi a patru acte adiţionale pentru prelungirea duratei acestuia.”
 

Legea spune că este „conflict de interese deţinerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu spitalul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de manager.” 

În document se arată că ANI a fost sesizată în 1 ianuarie 2017 şi a avut nevoie de mai bine de un an să-l finalizeze raportul, în februarie 2018. 

Reacţia lui Lucan. A demisionat când a fost obligat să depună declaraţie de avere

Raportul menţionează la finalul lunii ianuarie reprezentanţii legali ai lui Mihai Lucan s-au prezentat la sediul ANI şi au făcut următoarele precizări: „atât funcţia de şef de secţie cât şi cea de membru în consiliul de administraţie în cadrul unui spital public nu sunt funcţii de conducere şi de control ale unei instituţii publice în înţelesul art. 1 alin (1) pct. 31 din Legea nr.176/2010, astfel încât ANI nu are competenţa de a evalua o potenţială stare de conflict de interese în cazul subsemnatului”. 
 

De asemenea, avocaţii lui Lucan au precizat: „Printre categoriile de persoane evaluate de către ANI, art. 1 din Legea nr. 176/2010 menţionează la pct 31 – „persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut specia, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice”, însă art.1 alin (1) pct. 31 din Legea nr. 176/2010 nu se aplică şefilor de secţii sau membrilor consiliului de administraţie din cadrul spitalelor publice”. 

Aflăm cu această ocazie şi de ce a demisionat Mihai Lucan din funcţiile deţinute în cadrul Institutului:

„Subsemnatul am deţinut calitatea de şef de secţie până în data de 30.12.2016, iar cea de membru în consiliul de administraţie la ICUTR până în data de 3.01.2017, când am înaintat demisia din aceste funcţii. Chiar dacă dispoziţiile OUG 79/2016 au intrat în vigoare în data de 22.11.2016 aplicabilitatea acestora din perspectiva obligaţiei declaraţiei de avere şi interese era condiţionată pe de o parte, de numirea la nivelul spitalului public a persoanei responsabile cu implementarea prevederilor (art. III din OUG nr. 79/2016). Astfel, tocmai pentru a evita un potenţial conflict de interese supus procedurii Legii nr. 176/2016, subsemnatul am demisionat cu consecinţa încetării funcţiilor respective înainte de a fi supus obligaţiei declarării intereselor şi a averii, care atrage consecutiv competenţa de evaluare a ANI”. 
 

Astfel, din punctul de vedere al medicului: „doar în măsura în care, de exemplu, s-ar identifica faptul că prin contractul de administrare sau actul de numire mi-au fost acordate puteri de decizie de naturaă economică privind angajarea ICUTR în relaţiile comerciale cu Lukmed SRL s-ar putea admite ca respectivul cumul să reprezinte un factor de natură să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îmi reveneau”.

Concluziile ANI: „i se recomandă lui Lucan pe viitor respectarea prevederilor legale”

Conflictul de interese pe care inspectorii ANI l-au identificat se bazează pe Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii care prevede explicit că dispoziţiile privind incompatibilităţile se aplică şi şefilor de secţii, respectiv membrilor consiliilor de administraţie, funcţii pe care Lucan le-a îndeplinit.
 

„Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c), d), e) şi g) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare şi a plăţii de despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii, se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice’ şi art. 187, alin. (13) din acelaşi act normativ potrivit căruia: ‘Dispoziţiile art. 178, alin. (2) referitoare la conflictul de interese se aplică şi membrilor consiliului de administraţie”, se arată în raport. 
 

În ceea ce priveşte, rezilierea contractului dintre Institut şi Lucan situaţia e tardivă, având în vedere că acesta şi-a dat demisia de mai bine de un an. Legat de plata despăgubirilor pe care Lucan le-ar datora ICUTR, purtătorul de cuvânt al spitalului, medicul Iacob Gheorghiţă a arătat: „Demersurile au fost făcute deja în cadrul anchetei derulate de DIICOT, ICUTR e constituită ca parte civilă”.
 

ANI face şi o recomandare hilară: având în vedere că Lucan nu şi-a depus declaraţia de avere aşa cum o cerea legea „i se recomandă pe viitor respectarea prevederilor legale” în acest sens. Raportul ANI a fost trimis Institutului de Urologie şi Ministerului Sănătăţii „pentru informare şi luare măsurilor ce se impun”.

„Raportul demonstrează cât de slab este statul în faţa infractorilor”

„Acest raport ani vine extrem de târziu şi din punctul meu de vedere este complet inutil. Lucan a furat tot ce se putea fura timp de 20 de ani fără să-l oprească nimeni. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în alte spitale, şi e complet nefiresc să aflăm starea de incompatibiliate în care s-a aflat profesorul Lucan şi alţi „Dumnezei” medicali timp de zeci de ani după ce aceştia au ieşit din activitate”, a susţinut parlamentarul Emanuel Ungureanu, cel de la care a pornit dosarul Lucan. Conform acestuia raportul ANI vorbeşte despre fapte de incompatibilitate clare pe care nu le-a sesizat sau reclamat nimeni: „Există Curtea de Conturi, Direcţia de Sănătate Publică, se puteau face controale ale Ministerului Sănătăţii care puteau rezolva aceste probleme, dar aceşti <<Dumnezei>> medicali nu erau niciodată controlaţi.” 
 

Ungureanu susţine că situaţiile de genul acesta arată „cât de slab e statul în faţa infractorilor. Cât de puţin se discută în aceste zile cu mintea limpede în contextul războiului DNA-PSD despre adevăratele perfomanţe ale procurorilor anti-mafia sau DNA, pentru că pe Lucan nu l-au deranjat ani de zile nici DNA şi nici DIICOT, iar acesta e un adevăr care se poate verifica. Acum, multe fapte sunt foarte greu de dovedit pentru că ancheta a început tardiv, în ciuda faptului că eu cel puţin pe Lucan l-am reclamat ani de zile”. 
 

Legat de controlul averii lui Lucan, Ungureanu a arătat: „ce pot să mă aştept la un raport ANI privind averea lui Lucan în condiţiile în care eu am reclamat la ANI suspiciuni legate de modul în care şi-a făcut averea Liviu Dragnea. După câteva luni nu am niciun fel de răspuns. În cazul Lucan există probe zdrobitoare conform căruia acesta a ştiut de ancheta DIICOT. Ce garanţii există că nu şi-a ascuns averea pe unchi, mături, verişori şi alţi prieteni?”

Citeşte şi

EXCLUSIV Cum l-a ajutat Emil Boc pe medicul Mihai Lucan să câştige 1 milion de euro din închirierea clinicii private

ANI: Mihai Lucan, în conflict de interese. Şef de secţie la spital de stat şi patron de clinic privată

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite